INLOCUITOR – Un roman din Serbia a inventat cafeaua din sfecla rosie, pe care a brevetat-o

Un roman din localitatea sarbeasca Vlaicovat, situata la cativa kilometri de orasul Virset, Nicolae Cotarla, a inventat cafeaua din sfecla rosie (Beta vulgaris), pe care a inregistrat-o la Institutul pentru Proprietate Intelectuala din Belgrad.

,,Cafeaua mea, inregistrata ca marca sub denumirea de Sorogat cafe na bazi svekle, este rezultatul unor cercetari pe care le-am inceput in anul 2012. Produsul este unic in lume”, a declarat duminica inginerul Nicolae Cotarla.

Potrivit acestuia, tehnologia de obtinere a cafelei din sfecla, desi poate parea simpla, este foarte complicata, pentru ca necesita anumite faze de prelucrare a sfeclei rosii, cea mai importanta fiind dezhitratarea legumei.

,,Am pus la punct o instalatie de procesare si o linie de ambalare si vidare. A fost costisitor pentru mine, dar a meritat. Am satisfactia ca am contribuit la protejarea persoanelor care au facut un viciu din consumul cafelei”, a precizat Cotarla.

Produsul sau se comercializeaza en-gros pe pietele din Serbia si Germania, avand reputatia ca poate fi utilizat fara riscuri de cardiaci, diabetici, femei gravide, chiar si de copii, datorita continutului bogat in vitamine (A,B,C si PP), proteine si minerale.

Prepararea acestei bauturi care nu dauneaza sanatatii este cea clasica: se fierbe apa, se adauga pana la patru lingurite de cafea la o ceasca de apa, o jumatate de lingurita de miere daca se doreste si poate fi consumata inainte sau dupa masa, in orice moment al zilei, chiar si seara, pentru ca nu provoaca insomnii ca alte cafele, dupa cum a declarat Cotarla.

In context, el a spus ca produsul sau nutritiv are un efect terapeutic asupra organismului uman si poate fi utilizat cu succes in tratarea anemiilor, virozelor si a imunitatii scazute.

Datorita inventiei sale culinare, a crescut si mai mult popularitatea comunitatii romanesti din zona, care este de multi ani un punct de atractie pentru turisti gratie Castelului Bisingen, construit in stil clasicist in 1859 de familia lui George Mocioni, deputat in Dieta de la Budapesta din partea nationalistilor romani si sarbi din regiunea istorica Timoc-Morava.
Sursa: Agerpres