Expertii grupului de lucru Schengen (Sch-Eval) discuta, vineri, raportul final in care sunt incluse concluzii in urma vizitelor de evaluare facute in Romania si Bulgaria, referitoare la stadiul pregatirii celor doua tari in procesul de aderare la Spatiul Schengen.
In sedinta de vineri, expertii europeni vor discuta rezultatele ultimei vizite de evaluare facute in Romania in decembrie, privind implementarea SIS/SIRENE, tragand astfel o linie privind progresele si gradul de pregatire al tarii noastre. Aceleasi teme vor fi dezbatute si in ceea ce priveste Bulgaria.
Discutia de la Bruxelles va avea loc in jurul pranzului, aceasta fiind urmata de o reuniune finala in 28 ianuarie, cand se vor adopta rapoartele privind Romania si Bulgaria.
Sedinta va fi deschisa de reprezentantul presedintiei ungare a UE, dupa care membrii grupului de evaluare isi vor prezenta, pe rand, concluziile privind rapoartele vizate. La finalul dezbaterilor, cei de fata isi vor exprima opiniile si intentiile privind votul politic ce urmeaza sa fie exprimat de fiecare tara in parte.
Evaluarea privind sistemul informatic, ultima inainte de termenul stabilit pentru aderarea Romaniei la Schengen, a avut loc in perioada 6-10 decembrie si a vizat indeplinirea standardelor in domeniul SIS/SIRENE de catre structurile cu competente in domeniu. Expertii Schengen au facut vizite la Centrul National SIS, Biroul SIRENE, Sectia 1 Politie Bucuresti, Aeroportul International „Henri Coanda” Otopeni, Inspectoratul Judetean de Politie Arges, Inspectoratul Judetean de Politie Iasi si Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
Seful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, declara, la finalul vizitei, ca exista semnale ca rezultatele sunt pozitive, adaugand ca indeplinirea conditiilor tehnice reprezinta un atu pentru aderare.
In ciuda semnalelor pozitive pe parte tehnica, in luna noiembrie Olanda si Franta au conditionat aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen de progresele realizate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, respectiv in domeniile coruptiei si crimei organizate.
In decembrie, Franta si Germania au cerut Uniunii Europene sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, spunand ca intrarea celor doua tari intr-un spatiu de circulatie fara vize este prematura. Cele doua state vor garantii ca aceste tari „vor pune capat coruptiei si criminalitatii organizate si ca frontierele lor vor fi pazite”.
Seful diplomatiei ungare, Janos Martonyi, declara, in 10 ianuarie, la Paris, ca presedintia ungara a Uniunii Europene va face tot posibilul pentru integrarea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen conform „promisiunii” sale, in pofida opozitiei Frantei si Germaniei.
„Exista o prioritate. Si aceasta este extinderea zonei Schengen la Bulgaria si Romania”, declara intr-o conferinta de presa Martonyi, venit la Paris pentru a prezida o ceremonie pentru inceputul presedintiei ungare, in prezenta ministrului francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez.
„Este o situatie care necesita flexibilitate, abilitate diplomatica din partea presedintiei” ungare a UE, a recunoscut Martonyi, dand asigurari ca va depune eforturi pentru a gasi un compromis.
Conform ministrului, conditiile pentru aderarea la Schengen sunt indeplinite de Romania, potrivit Comisiei Europene, si mai raman doar „cateva probleme” pentru Bulgaria.
Luna martie 2011 a fost data stabilita pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, dar reticentele unor tari vest-europene si informatiile potrivit carora Bulgaria ar intampina probleme in controlarea granitei au facut putin probabila respectarea acestei date.
De altfel, mai multi diplomati europeni declarau in 7 ianuarie, la Bruxelles, ca Romania si Bulgaria nu se vor integra in Spatiul Schengen la sfarsitul lui martie, asa cum sperau liderii lor, deoarece raportul de evaluare privind controlul frontierelor bulgare este „negativ”.
In ceea ce priveste stadiul general de pregatire a Romaniei, tara noastra a trecut prin sapte vizite de evaluare si o reevaluare pe frontierele aeriene, concluziile expertilor europeni fiind, pana in acest moment, pozitive.
Motivul pentru care expertii Schengen au vizitat Romania este ca orice stat care isi propune sa adere la Spatiul Schengen trebuie sa treaca printr-un proces de verificare. in acest context, trebuie sa faca dovada faptului ca a indeplinit toate conditiile necesare pentru a fi stat membru Schengen. Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen (Sch-Eval).
Prima parte a procesului de evaluare consta in completarea unui chestionar extins, de 250 de intrebari, care este remis statului respectiv. Acest chestionar contine intrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen. Raspunsurile la acest chestionar sunt discutate in cadrul Grupului Sch-Eval.
In momentul in care au fost obtinute suficiente informatii, sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea in teren a pregatirilor. Echipele de experti intocmesc rapoarte de evaluare, care sunt discutate si aprobate in cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen este prezentat Consiliului UE, care adopta decizia prin care autorizeaza ridicarea controlului la frontierele interne.
Aceste misiuni de evaluare au inceput in martie 2009, in domeniul cooperare politieneasca. Pe durata acestei misiuni au fost prezentate evaluatorilor Schengen principalele institutii cu competente in domeniu, fiind vizitate Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, Sectia 1 Politie Bucuresti, Inspectoratul Judetean de Politie Bihor, Punctul de Contact Oradea, Politia municipiului Oradea si Institutul de Criminalistica Bucuresti.
Din echipa de evaluare au facut parte experti din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene si un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE.
A doua vizita de evaluare, in domeniul protectiei datelor personale, a avut loc in perioada 29 aprilie -1 mai 2009, la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe.
In iunie 2009, expertii au evaluat Romania in domeniul vizelor, iar in septembrie au verificat stadiul securizarii frontierelor maritime.
Expertii Schengen s-au declarat multumiti in urma acestor patru vizite de evaluare si nu au recomandat nicio reevaluare.
Primele probleme au aparut dupa evaluarea frontierelor aeriene, in noiembrie 2009. La scurt timp dupa acea vizita, in februarie 2010, raportul de evaluare a fost trimis Romaniei. Expertii recomandau o reevaluare a infrastructurii aeroporturilor „Henri Coanda” Otopeni si „Traian Vuia” Timisoara. Ministrul Internelor la acea data, Vasile Blaga, preciza ca este „imperativ” ca Ministerul Transporturilor sa depuna toate eforturile pentru ca cele doua obiective sa se ridice la standardele europene.
Vizita de evaluare pe frontierele terestre, din perioada 27 martie – 1 aprilie 2010, a vizat punctele de trecere a frontierei Vicsani, Siret, Nicolina, Sculeni, Albita, Moravita si Orsova. Concluziile acesteia au fost, de aceasta data, pozitive pentru Romania, mentinand tara noastra in calendarul stabilit pentru aderare.
Vasile Blaga amintea, totusi, ca principalele vulnerabilitati ale Romaniei la acest capitol tin de infrastructura, pentru care este nevoie de un efort bugetar din partea Guvernului, MAI, Ministerului Transporturilor si Autoritatii Nationale a Vamilor. El mai spunea ca, odata cu aderarea la Schengen, presiunea la granitele tarii noastre va creste, astfel ca Romania trebuie sa fie pregatita pentru combaterea infractionalitatii la frontiera.
In perioada 15-17 noiembrie 2010 a avut loc reevaluarea pe frontierele aeriene, ale carei concluzii au fost, de acea data, pozitive. Expertii au evaluat stadiul modernizarii aeroporturilor „Traian Vuia” si „Henri Coanda”.
In ceea ce priveste fondurile alocate pentru aderarea la Spatiul Schengen, Romania a avut la dispozitie peste 600 de milioane de euro.
„Referitor la fondurile alocate Romaniei prin instrumentul financiar Facilitatea Schengen, va aducem la cunostinta faptul ca Romaniei i-a fost alocata suma de 602.469.345 de euro, din care s-a alocat initial un procent de 78 la suta pentru finantarea contractarii proiectelor aferente Facilitatii Schengen, iar restul de 22 la suta pentru fluxurile de numerar. in prezent, nu mai exista fonduri disponibile din instrumentul financiar Facilitatea Schengen, dat fiind faptul ca perioada de contractare s-a incheiat la 31 martie 2010. Fondurile contractate din Facilitatea Schengen se ridica la valoarea de 444.134.827,66 euro”, preciza MAI, la sfarsitul lunii octombrie.
Peste 115 milioane de euro, reprezentand banii economisiti „ca urmare a contractarii sumelor la valori inferioare celor estimate initial”, au fost virati la bugetul de stat si nu vor mai fi returnati Comisiei Europene, in conformitate cu HG 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeana prin intermediul Facilitatii Schengen si pentru fluxurile de numerar.
Din cele peste 600 de milioane de euro, Politia de Frontiera a folosit 370 de milioane de euro pentru dotarea punctelor de frontiera si cumpararea de masini si echipamente.
Astfel, PFR a primit in dotare autoturisme de teren, autoturisme operative, autospeciale de transport persoane, autospeciale pentru transportul cainilor, ATV-uri, nave si salupe de patrulare si interventie si microbuze.
Autoturismele au caracteristici tehnice speciale cu privire la functionalitate, operativitate, fiabilitate si performante tehnice ridicate, ca urmare a faptului ca acestea sunt destinate indeplinirii misiunilor operative. Totodata, fiecare autospeciala este dotata cu mijloace tehnice specifice, respectiv dispozitive de avertizare acustice si optice, sisteme de comunicatii mobile, proiectoare portabile, baterie suplimentara.
Autovehiculele asigura conditii moderne de lucru pentru echipaj, deplasare rapida si interventie oportuna in cazul producerii unor evenimente de frontiera.
Spatiul Schengen include 25 de state membre si permite unui numar de peste 400 de milioane de cetateni sa circule liber, fara a prezenta pasapoartele.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
