Interviu cu Makar, fostul antreprenor, actualul refugiat. „Eu încă nu cred că am pierdut totul!”

„Eu încă nu cred că am pierdut totul! Nu-mi vine să cred că se petrece asta!”, așa a început discuția un refugiat ucrainean sosit în România în data de 12 martie. Makar a fost până de curând un antreprenor ucrainean, cu afaceri în domeniul explorării materialului lemnos și a fabricării de cherestea. Acum este un refugiat, la fel ca alte sute de mii de persoane care și-au lăsat totul în urmă și au fugit din calea războiului.

A trecut prin vama Sighet în 12 martie, îndreptându-se spre Oradea, acolo unde are un vechi colaborator care îl găzduiește și pe el și pe familia lui. Makar a acceptat să ne răspundă la unele întrebări, menționând: „Toți trebuie să știe ce e acolo. Ce e real, nu ce se prezintă. Nici la voi în țară nu se prezintă informații corecte, nici în Ucraina.”

eMM: Cum ați trăit momentul atacului ocupanților ruși?

Makar: Mi-am început ziua la fel ca majoritatea zilele din ultimii 5 ani. Am mers la birou, dar în drum spre birou, am auzit la radio unele informații care m-au tulburat. Să fiu sincer, eu nu credeam că o să fim atacați. Ajuns la birou, am discutat cu ceilalți colegi care au venit la muncă și am aflat că situația este foarte gravă. Nu pot să zic că mi-a fost neapărat frică pentru viața mea, dar vorbim de un dezastru economic pentru mulți ucraineni. De sate distruse, de orașe mistuite de flăcări și bombe.

eMM: Care a fost motivul pentru care v-ați părăsit țara dacă spuneți că nu din cauza fricii pentru propria viață?

Makar: Am ales să părăsesc Ucraina pentru ca familia mea să fie în siguranță. Doar din acest motiv. Nevasta mea a insistat de la început să plecăm, fie în România, fie în Polonia, fie în Marea Britanie, la o vară de-a ei. Eu nu voiam să-mi las casa, firma, angajații, până ce în comunitatea noastră au fost împărțite arme de foc. Acela a fost momentul când am zis că trebuie să ne strângem lucrurile și să pornim la drum.

eMM: De ce ați ales România și cum ați fost primit? 

Makar: Am venit în România deoarece în Ucraina se vorbește frumos despre cum se comportă românii. Am un prieten la Oradea și vom merge la el pentru un timp. De asta am ajuns în România. Sper să ne întoarcem înapoi și mai ales, să avem la ce să ne întoarcem.

eMM: Ce se petrece de fapt în Ucraina? 

Makar: Se vorbește de o invazie. Ei bine, nu e vorba de o invazie inamică. Eu cred că jocurile sunt mult mai serioase și noi suntem doar un mic pion. Eu cred că rușii ar putea să cucerească mult mai ușor Ucraina dacă și-ar dori, dar mă bucur mult că nu vor.

eMM: În zilele trecute, un ucrainean a fost prins la vamă cu suma de 1 600 000 de euro, cash. Ce părere aveți despre situație? 

Makar: Normal, și-a luat tot ce a avut de preț și a plecat. E bine că a avut bani, dar e trist că și el și-a lăsat casa în spate. Ce să faci? Să lasi banii în casă și tu să nu știi dacă o să-ți mai vezi casa vreodată?

eMM: Cum a fost drumul spre România? 

Makar: A fost mult. am condus multe ore. Aproximativ 12 ore și am ajuns în vamă.

eMM: Ce doriți să transmiteți la final de interviu?

Makar: Mulțumesc românilor pentru că ne ajută! Sunt mulți care nu au mașini și ajung cum pot la voi în țară. Sper ca situația să se liniștească, dar nu prea cred. Și vreau să vă rog ceva. Nu mai credeți tot ce vedeți deoarece realitatea de multe ori e tare diferită.

Interviu realizat pentru eMaramureș cu ajutorul traducerii lui Gabi Smuleac.

A.B.