Sănătatea și bunăstarea cetățenilor sunt valorile cele mai de seamă ale oricărui oraș. În urma Inițiativei WHO pentru sănătatea urbană (WHO Urban Health Initiative, UHI) (1), orașele sunt chemate să acționeze împotriva poluării urbane, valorificând mediul urban ca instrument pentru promovarea sănătății fizice și psihice.
În legătură cu acest subiect am intervievat-o pe dna Dr. Paula Sol Ventura (PV), expertă în medicina mediului:
Ce sunt bolile netransmisibile?
PV: Bolile netransmisibile (NCDs), sunt boli cronice care nu se transmit de la o persoană la alta. Ele tind să fie de lungă durată și sunt rezultatul unei combinații de factori de natură genetică, fiziologică, comportamentală și de mediu, cum ar fi fumatul, mâncatul nesănătos, lipsa activităților fizice și expunerea la substanțe toxice.
Care este legătura dintre bolile netransmisibile și poluare?
PV: Bolile netransmisibile și poluarea se împletesc din cauza unor factori multi-dimensionali. Expunerea la poluanți ai aerului, precum particule fine (PM2.5), oxid de nitrogen (NOx), și compuși organici volatili (VOCs), pot duce la creșterea riscului bolilor respiratorii și a celor de inimă, precum și a cancerului de plămâni. De asemenea, expunerea la substanțe chimice toxice din ape contaminate sau din mâncare, a fost
asociată cu un risc crescut de cancer, boli ale sistemului nervos și disfuncții hormonale.
Bolile netransmisibile
• Boli respiratorii: astm bronșic, boli pulmonare obstructive cronice și cancer de plămâni.
• Boli cardiovasculare: evenimente cardiace acute precum arteroscleroza, atacul de cord, disfuncții endoteliale, accidente cerebro-vasculare și hipertensiune arterială.
• Cancer: de plămâni, al vezicii urinare și al ficatului, printre altele.
• Tulburări de dezvoltare și afecțiuni neuro-degenerative: efecte dăunătoare asupra dezvoltării sistemului nervos.
• Afecțiuni alergice: rinită alergică, eczeme și astm bronșic.
• Boli de nutriție și ale sistemului endocrin: diabet și malnutriție
• Boli ale sistemului imunitar: sensibilitate crescută la boli infecțioase și autoimune.
Care sunt principalele mecanisme prin care poluanții provoacă boli?
PV: Poluarea mediului dăunează organismului prin mecanisme anatomo-fiziologice complexe și variate care diferă în funcție de poluant și de organul sau sistemul afectat.
Unele dintre aceste mecanisme pot fi provocate de activarea unei inflamații cronice în țesuturi sau organe și afectează perturbatorii endocrini care mimează sau blochează acțiunea hormonilor naturali, deteriorând materialul genetic. Totodată, puluanții persistenți și bioacumulativi pot fi stocați în diferite organe și țesuturi de-alungul timpului, perpetuând și înrăutățind deteriorarea.
Ce schimbări sunt asociate cu expunerea la substanțe chimice toxice și/sau metale grele?
PV: Multe substanțe chimice (inclusiv metale grele) se găsesc în mod natural în mediul înconjurător, dar ele pot fi de asemenea emise în cantintăți mari în mediul înconjurător în urma activităților umane precum mineritul, industria și arderea combustibililor fosili, poluarea aerului, a apei și a solului. Există metale care sunt necesare, în doze adecvate, pentru funcționarea corectă a organismului. Dar în doze mari, ele pot fi dăunătoare și pot crește riscul bolilor cronice, considerând că unii oameni sunt mai susceptibili decât alții. Pe de altă parte, unele metale grele, indiferent dacă sunt necesare sau nu pentru organismul nostru, pot avea un efect toxic în doze mici, mediii sau mari, în special de-alungul stadiilor vulnerabile ale vieții, precum dezvoltarea intra-uterină și primele stadii ale vieții. Unele exemple pe care le putem găsi în Baia Mare sunt:
• Plumbul (Pb): afectează dezvoltarea cognitivă și a sistemului nervos, provoacă anemie, hipertensiune, disfuncții renale, imunotoxicitate și intoxicația organelor reproducătoare.
• Cadmium (Cd): grețuri, dureri abdominale, diaree, boli ale plămânilor și boli renale.
• Cupru (Cu): grețuri, dureri abdominale, diaree și leziuni ale ficatului.
• Zinc (Zn): grețuri, anemie, afectează sistemul imunitar și duce la scăderea colesterolului HDL.
Ce putem face?
Este important să se ia măsurile necesare pentru reducerea expunerii la poluanții de mediu inclusiv la metale grele, pentru îmbunătățirea calității aerului, a apei și a hranei. Controlul emisiilor industriale și promovarea unor proceduri pentru manipularea în siguranță a anumitor substanțe poate reduce expunerea la poluare, acesta fiind un pas important în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile și promovarea unui stil de viață sănătos.
Intervenții în orașe în vederea reducerii riscului bolilor netransmisibile asociate poluării
Alianța Globală pentru Boli Cronice (GACD) (5) pledează pentru intervenții în orașe în vederea reducerii riscului bolilor netransmisibile, deoarece reducerea acestora este esențială pentru creșterea și dezvoltarea unor societăți sănătoase și reziliente. Se propune ca aceste intervenții să fie duble:
® Intervenții pentru schimbări comportamentale: formate din abordări inovative în vederea oferirii de ajutor cetățenilor pentru menținerea unei sănătăți fizice și psihice optime (6). Aceste intervenții ar putea include programe și politici având drept ținte nutriția, somnul, activități fizice, consumul de alcool și tutun și reducerea expunerii la factori de mediu contaminanți, abordând în același timp aspecte ce țin de criza mediului.
® Intervenții de modificare a mediului construit: în general axat pe îmbunătățirea mediului construit pentru promovarea unui cadru sănătos. Aceste intervenții pot include construirea mai multor trotuare și piste pentru biciclete; mai puțin trafic și zgomot; mai multe zone verzi distribuite în mod echilibrat în cadrul orașelor, ocrotirea florei, a faunei și a biodiverității; surse publice de apă pentru copii, vârstnici și animale de companie; îmbunătățirea accesului la hrană sănătoasă, surse publice de apă și locuințe sigure, precum și reducerea accesului la tutun si alcool. La nevoie, concentrarea specifică pe reducerea poluării solului, a aerului și a apei.
Ce cuprinde Planul global de acțiune pentru activitate fizică al Alianței globale pentru boli cronice?
PV: Pe de o parte, Alianța globală pentru boli cronice (GACD) este o coaliție internațională dedicată soluționării bolilor cronice netransmisibile precum bolile cardiovasculare, diabetul, boli cronice ale aparatului respirator și cancer. Pe de altă parte, Planul global de acțiune pentru activitate fizică (GAPPA) este o inițiativă condusă de WHO și dorește să promoveze activitatea fizică asigurând cadrul de politici necesare pentru încurajarea activității fizice la toate nivelurile ca strategie de prevenire și control a bolilor cronice și de îmbunătățire a sănătății generale. Ambele inițiative au un obiectiv comun: să controleze și să prevină bolile cronice prin promovarea unui stil de viață sănătos.
Cum se împletesc aceste alianțe și inițiative cu conceptul de O singură sănătate?
PV: Conceptul „O singură sănătate” se bazează pe recunoașterea inter-relaționării între sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului înconjurător. Alianțe și inițiative precum GACD, GAPPA, sau „O singură sănătate”, au scopul comun de a provoca sinergii și de a se completa reciproc dintr-o perspectivă multidisciplinară și multisectorială. Acestea abordează provocările bolilor cronice prin promovarea stilurilor de viață sănătoase și a unui mediu sănătos, întărind în același timp capacitatea orașelor de a face față stresului și provocărilor și de a deveni mai reziliente.
Iar sănătatea planetei?
PV: Promovând sănătatea umană, în armonie cu cea planetară, aceste inițiative caută să contribuie la un viitor rezilient și sustenabil pentru toți.
Iar reziliența urbană?
PV: Reziliența urbană se referă la abilitatea orașelor de a rezista, de a se adapta și de a-și reveni după provocări și șocuri precum dezastrele naturale, schimbările climatice și crizele legate de sănătate. Reziliența urbană poate contribui la promovarea sănătății și la prevenirea bolilor cronice în mai multe moduri: o planificare urbană sănătoasă, healthy urban planning, acțiuni de reducere a riscurilor, măsuri pentru o infrastructură rezilientă și colaborare multi-sectorială, pentru a numi doar câteva dintre acestea.
Cum se poate reduce povara bolilor asociate poluării în orașe?
PV: Există multe strategii care pot fi implementate în vederea reducerii poverii bolilor asociate poluării în orașe. Totuși, acestea necesită o abordare complexă și o îmbinare a acțiunilor individuale, comunitare și guvernamentale, incluzând măsuri precum îmbunătățirea calității aerului, promovarea mobilității sustenabile, crearea spațiilor verzi, susținerea eficienței energetice, creșterea gradului de conștientizare, a capacității de construire și schimbarea comportamentului cetățenilor.
Reducerea ponderii bolilor generate de poluare în orașe. Care este situația la nivel de Baia Mare
„ACEST ARTIICOL ESTE O TRADUCERE DUPĂ ARTICOLUL ORIGINAL SCRIS DE Amaia Celaya Álvarez, ÎN CADRUL PROIECTULUI SPIRE ȘI CARE A FOST PUBLICAT ÎN ORIGINAL PE : https://www.uia-initiative.eu/en/uia-cities/baia-mare
Bibliography and references
Celaya Alvarez A. (2021) Re-naturing cities through phytoremediation: How Nature Based Solutions can make a difference. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/renaturing-cities-through-phytoremediation-how-nature-based-solutions-can-make-difference
Celaya Alvarez A. (2021) Resilient cities after COVID-19: the need for green infrastructure. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/resilient-cities-after-covid19-need-green-infrastructure
Celaya Alvarez A. (2020) Creating new social and economic value: Restoring the urban ecosystem. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/creating-newsocial-and-economic-value-restoring-urban-ecosystem
Celaya Alvarez A. (2020) Urban soil decontamination for citizens’ health. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/urban-soil-decontamination-citizens-health
Celaya Alvarez A. (2020) SPIRE Zoom In: Plantathlon and Phytoremediation in BaiaMare. Available at: https://www.uia-initiative.eu/en/news/spire-zoom-plantathlon-and-phytoremediation-baia-mare
Celaya Alvarez A. (2022) Baia Mare community in action. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/baia-mare-community-action
Celaya Alvarez A (2015) Scope and limitations of indicators related to disaster risk reduction in urban settings: towards an urban resilience model [Master’s thesis]. Bilbao and Brussels: Network on Humanitarian Action Master, Deusto University and NOHA Network.
Condor A. (2014) From brownfield to greenfield. Major Ecological Imbalances in Baia Mare Sāsar Mine reclamation and Reconversion. STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LIX, 2, 2014, pp. 99 – 114. Available at: http://studiageographia.geografie.ubbcluj.ro/docs/file/2_2014/Condor.pdf
EC, Research and Innovation. (2020) Nature-Based Solutions. Available at: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/environment/nature-based-solutions_en
EU (2023) Horizon-Europe Work Programme 2023-2024. Available at: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/horizon/wp-call/2023-2024/wp-8-climate-energy-and-mobility_horizon-2023-2024_en.pdf
EU (2023) Interventions in city environments to reduce non-communicable disease risk (Global Alliance for Chronic Diseases – GACD). Topic ID: Horizon-HLTH-2023-Disease-03-03. Available at: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/horizon-hlth-2023-disease-03-03#fn4
EU (2023) Urban environment. Available at: https://environment.ec.europa.eu/topics/urban-environment_en
EUI (2023) The European Hub for sustainable urban development. Available at: https://www.urban-initiative.eu
European Environment Agency (2022) Volatile Organic Compounds. Available at: https://www.eea.europa.eu/help/glossary/eea-glossary/volatile-organic-compound-voc
European Environment Agency (2023) Air pollution. Available at: https://www.eea.europa.eu/en/topics/in-depth/air-pollution#:~:text=Across%20the%20EU%2C%20it%20is,by%20the%20World%20Health%20Organization.
– Servicii de creare site web
