Istoric si critic literar consacrat, actualmente profesor la Facultatea de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare, si-a dedicat o buna parte din viata – aproximativ 16 ani – cercetarii operei eminesciene, promovand-o peste hotare. Este vorba de profesorul universitar doctor Cornel Munteanu, exegetul operei eminesciene care astazi, 15 ianuarie, cand a devenit o traditie sa se sarbatoreasca poetul national, a acceptat sa acorde pentru eMaramures.ro, un interviu in exclusivitate, mai putin conventional. Si asta pentru ca eminescologul vine cu solutii concrete, pentru dascalii de azi, si nu numai, pentru a scapa de… stereotipia manifestarilor elitiste , de tipul recitarilor, cantarilor etc si ne indeamna sa-l “coboram” pe poet printre noi, sa cautam sa-l intelegem si nu sa-l “izolam intr-o icoana” sau sa cadem in extrema denaturarii operei.
Intr-un an jubiliar, la 160 de ani de la nasterea poetului Eminescu, profesorul universitar Cornel Munteanu considera necesar sa aminteasca celor vizati sau mai putin indreptatiti ca, din pacate, oamenii de cultura se indeparteaza din ce in ce mai mult de esenta si de obiectul aniversarii poetului national.
“Totul se reduce doar la numele Eminescu si la mitul care s-a constituit de-a lungul istoriei. Mitul Eminescu comporta si acest aspect spectacular, de reprezentare publica, prin tot felul de montaje, recitari, cantari, expozitii dar, din pacate, ne indepartam de esenta scrisului eminescian, de scrisul sau de opera sa”, considera Cornel Munteanu.
Eminescologul isi exprima regretul ca, de pilda, nu a intalnit la nicio manifestare la care a participat dedicata lui Eminescu o alta maniera de abordare a operei poetului. Si in acest sens, considera universitarul, ar fi mult mai util un dialog cu un public avid de literatura, unde sa ai posibilitatea sa-ti exprimi ideile.
“E adevarat ca Eminescu a provocat o dubla reactie, de-a lungul vremii. Una pozitiva, care se mosteneste si astazi, dar care a cunoscut o extrema in sensul de izolare, mitizare. Si alta de denigrare, de denaturare, de respingere. Este o primejdie pentru cultura romana atat mitizarea si retragerea in icoana de inchinare, in fiecare ianuarie, a lui Eminescu, cat si desfiintarea modelului eminescian, atata vreme cat suntem descoperiti si nu patrundem in opera sa demonstram ca nu este viabila. Oricum, aceste grupuri contestatare nu au reusit sa produca miscari de idei in intelegerea operei eminesciene, ele reducandu-se doar la nivel declarativ, retoric, fara o patrundere in opera ”, spune criticul.
Prin urmare, exegetul considera ca aceste extreme sunt paguboase pentru cultura romana. Propune o prima metoda de abordare a operei eminesciene, din perspectiva filosofiei fiintei. Din aceasta perspectiva, considera universitarul, l-am putea regasi pe Eminescu,. “Am putea avea surpriza unui Eminescu al nostru, care este in noi si nu sa-l izolam in icoana sau sa cadem in extrema denaturarii lui”, explica profesorul Cornel Munteanu.
Apoi, criticul este de parere ca ar trebui sa “recompunem azi un Eminescu al tinerilor”. Din pacate, se observa ca tinerii se indeparteaza din ce in ce mai mult de timbrul, de registru, de sonul eminescian. O “reimpacare” a tinerilor cu Eminescu ar putea fi posibila, in opinia profesorului, prin construirea de dialoguri, chiar polemice, intense, perseverente si constante pe textele eminesciene. Profesorul Munteanu considera ca, daca s-ar crea asemenea dialoguri, Eminescu nu ar mai fi redus la spectacular, la festivism.
In al treilea rand, in opinia exegetului, trebuie sa sadim in tinerii de azi gustul unui Eminescu nonconformist, care, dincolo de perioada in care a trait, poate fi si un scriitor modern. “E necesar sa gasim acele portite, ca profesori. Le sugerez, astfel, colegilor, sa nu vina de sus, cu un canon eminescian, ci sa vina de jos, sa primim acest anticanonism al tineretului, ca o alternativa. Oricum, opera eminesciana ramane o alternativa, nu un canon, nu o structura, nu un stereotip. Aici este cheia…” a conchis profesorul universitar Cornel Munteanu.
Sursa: Andrei Gherghel si Monica Pop