Ati revenit in Maramures, judet inclus intr-un turneu pe care-l faceti in judetele de granita. Care este scopul acestui turneu?
Mircea Geoana: Scopul este de a vedea, pe toata granita de nord si de est a Romaniei, granita noastra cu Ucraina si cu Republica Moldova, care este stadiul proiectelor transfrontaliere si a modalitatilor in care Romania poate ancora aceste doua tari, prin noi, alaturi de Europa. Este un moment al adevarului in regiunea noastra. Situatia extrem de complicata creata de anexarea Crimeii si presiunea exercitata de Federatia Rusa pe toate caile asupra acestor doi vecini importanti ai Romaniei, ne obliga sa reactionam pragmatic si proiecte de conectare transfrontaliera care au stat in adormire multi ani au o sansa mai buna de realizare.
Acesta – proiectele de conectare transfrontaliera – este si scopul intalnirii in Baia Mare si Sighetu Marmatiei cu ambasadorii statelor Ungaria si Ucraina?
Mircea Geoana: In calitatea pe care o detin (n.red., Inaltul Reprezentant al Guvernului Romaniei pentru proiecte economice strategice si diplomatie publica) am convocat toate structurile statului roman care au de a face cu situatia de la frontiera cu vecinii nostri, in speta Ucraina si Ungaria, reprezentate de autoritatile lor la Bucuresti, dar si autoritatile locale, pentru ca acestea sunt cele care stiu cel mai bine cele doua comunitati de pe cele doua maluri ale Tisei, sau ale Prutului, in cazul estului Romaniei. Este o situatie exceptionala la care trebuie sa raspundem intr-un mod exceptional. Resursele Romaniei trebuie suplimentate in aceasta logica in care tot ceea ce inseamna punct de trecere a frontierei cu capacitate de volum comercial sa fie finantat cu prioritate. De asta mergem la Sighetu Marmatiei si Guvernul Romaniei a aprobat, in sfarsit, finantarea podului de acolo, iar constructia lui va incepe extrem de rapid. Acolo unde exista potential ca prin investitia in infrastructura pentru interconectarea transfrontaliera vrem sa profitam de situatia care se va crea in cateva saptamani: semnarea acordurilor de liber schimb ale Republicii Moldova, Ucraina si Georgia cu Uniunea Europeana. Asta inseamna ca desi granita de nord si de est a Romaniei va ramane o granita NATO, granita comerciala a Romaniei nu va mai fi pe Siret, pe Prut sau pe Tisa, ci va fi, probabil, pe Nipru, pe coasta de est a Marii Negre, ceea ce inseamna ca, in premiera, Maramuresul Istoric, spre exemplu, nu va mai fi o entitate rupta in doua de lipsa de infrastructuri peste raul Tisa, ci va deveni o parte a spatiului economic comun european. Romania a demonstrat, prin alocarea de resurse, ca acest lucru este o prioritate pentru Bucuresti. Semnarea recenta a acordurilor de mic trafic de frontiera intre cei doi ministri de externe rezolva o alta mare problema, aceea ca ne lipsea, cu Ucraina, cadrul juridic bilateral care sa permita, dincolo de marile proiecte economice, si acest mic trafic, relatiile interumane cu atat de multii romani de dincolo, din fostul Maramures Istoric.
In Galati, luna trecuta, ati afirmat ca „programele de cooperare transfrontaliera cu Ucraina trebuie regandite si prioritizate, mai ales in ceea ce priveste investitiile in infrastructura”. Ce ar trebui sa se modifice in privinta investitiilor in infrastructura transfrontaliera din judetul romanesc cu cea mai extinsa granita cu Ucraina, in contextul evenimentelor dintre statul vecin si Rusia? In acest calcul intra finantarea exclusiva de catre Romania a podului comercial peste Tisa?
Mircea Geoana: Podul este finantat doar de partea romana. Ceea ce asteptam din partea ucraineana – si acest lucru il vom propune oficial autoritatilor de la Kiev – este replicarea la granita romano-ucraineana a situatiei de la granita polono-ucraineana. Polonia are cu Ucraina o granita de 513 kilometri, noi avem 644 de kilometri – o mare portiune fiind in Maramures. Polonezii au cu ucrainenii sapte puncte comune de trecere a frontierei (cinci dintre ele si de cale ferata). Deci obiectivul nostru imediat, dupa finalizarea podului, este realizarea unui punct comun de trecere a frontierei, astfel incat cei care calatoresc, cei care vin cu camioane cu marfa sa nu mai stea de doua ori la coada, o data la noi, o data la ucraineni, si sa facem din granita noastra cu Ucraina, respectiv cu Republica Moldova, o granita cu adevarat europeana, la standard Schengen, pentru ca vom intra in Schengen intr-un orizont scurt de timp. Dar sa facem o granita cu Ucraina, exact cum o are Polonia cu acest stat, si Polonia este stat Schengen si are punct comun de trecere a frontierei cu ucrainenii.
Cum vedeti solutionarea acestor tensiuni care exista acum nu doar intre SUA si UE, pe de o parte, si Federatia Rusa, ci si intre Federatia Rusa si Romania, pentru ca sagetile diplomatiei ruse s-au indreptat in ultima vreme in mod direct si asupra Romaniei, care a fost atentionata pentru pozitiile politice si diplomatice exprimate public? Ni s-a spus sa o lasam mai moale cu declaratiile alarmiste sau avocatesti in favoarea Ucrainei…
Mircea Geoana: N-a fost nimic alarmist sau avocatesc in ceea ce au spus liderii Romaniei si cei care reprezinta diplomatia romanesca! Da, am asistat la o anexare brutala a unui teritoriu al unui stat suveran, Crimeea. Da, asistam la o presiune si o amenintare de santaj economic permanent pe care Federatia Rusa le face la adresa Ucrainei si asupra Republicii Moldova. Este o realitate pe care nu noi am creat-o si tot ceea ce inseamna raspunsurile UE, NATO si SUA au fost moderate in sensul neescaladarii unei situatii tensionate cu o mare putere, cum este Federatia Rusa. Occidentul a dat dovada de foarte mult calm si retinere, ca si autoritatile de la Kiev, de altfel. Faptul ca noi consideram ca este un gest inacceptabil, un gest impotriva dreptului international, ca este o situatie care nu poate fi recunoscuta international, nu este nimic avocatesc, antirus, este doar constatarea unei stari de fapt. Ceea ce se va intampla, indiferent de declaratiile publice care vin de la Varsovia, de la Bucuresti, mai alarmiste din tarile baltice (care au o geografie foarte expusa, sunt vecini directi cu Rusia, au populatii rusesti importante), in Estonia, Letonia, acolo e tensiune foarte mare. De asta, Polonia a cerut o prezenta militara NATO permanenta pe teritoriul polonez. De asta si noi am cerut NATO si SUA forme de intarire a securitatii noastre militare. Nu este nimic exagerat in pozitia Bucurestiului, iar faptul ca Moscova incearca sa puna o presiune psihologico-diplomatica pe tari ca Romania nu va produce rezultate. Suntem extrem de fermi, nu urmarim o escaladare a tensiunilor cu Federatia Rusa, o tara foarte importanta, dar nici nu putem sa ne uitam in cealalta parte cand situatii atat de grave se produc in apropierea granitelor noastre.
Reactia occidentala de dupa anexarea Crimeii de catre Federatia rusa este una menita sa previna viitoare fapte similare, sau se mai incearca recuperarea pentru Ucraina a teritoriului anexat?
Mircea Geoana: Aceasta lupta intre Rusia si occident pentru controlul accesului la Marea Mediterana si accesului, prin Balcani, catre spatiul mediteraneean este una istorica, nu e nimic nou sub soare. Ceea ce Rusia a dorit sa obtina, in eventualitate in care Ucraina s-ar indrepta catre NATO si catre UE, a fost siguranta ca interesele sale strategice vitale – respectiv accesul flotei rusesti la Mediterana, din baza de la Sevastopol -, sa nu fie ingradite. Nu cred ca se va repeta scenariul pentru restul Ucrainei sau pentru Republica Moldova, pentru ca actiunea militara agresiva pe care Rusia a facut-o in Crimeea nu poate fi repetata la nesfarsit, creeaza contrareactii din partea occidentului si a lumii civilizate. Iar aceste reactii duc la costuri foarte mari pentru Rusia. Ma astept ca in continuare sa asistam la o presiune politica, economica si de folosire a factiunilor proruse din interiorul Ucrainei, al Republicii Moldova si al Georgiei astfel incat sa se obtina o centrifugare a acestor tari prin federalizarea lor. in sensul ca o Ucraina federala, o Moldova federala inseamna ca o parte a federatiei care este prorusa poate sa blocheze cealalta parte a federatiei cand, de exemplu, aceasta ar dori sa semneze un acord de aderare la UE. Acesta este scopul in faza a doua a ofensivei imperiale rusesti la granitele imperiului tarist sau sovietic (ca diferenta mare nu este din punct de vedere strategic). Sunt convins ca reactia UE si SUA va fi: „Hai sa lasam tarile sa decida sigure in ce parte vor sa o ia”. Pentru Romania este si o problema complicata in regiune, este si o imensa oportunitate de a nu mai avea granita cu sarma ghimpata cu Ucraina si Republica Moldova, cum s-a intamplat pana recent. Daca aceasta zona de nord a Romaniei va putea respira economic si comercial catre alte zone se va crea prosperitate si investitii aici. Foarte multe companii occidentale vor dori sa faca de la noi business cu Ucraina sau cu Federatia Rusa, fiind pe un teritoriu stabil, iar Romania, stat NATO, cu prezenta militara americana si occidentala puternica, o tara predictibila este un asemenea teritoriu. in orice necaz este si o oportunitate si eu sunt aici, in Maramures, pentru a putea sa transformam aceasta oportunitate intr-o realitate care sa ne ajute sa crestem economic, sa cream locuri de munca si sa devenim mai puternici ca natiune.
Ati adus vorba despre cea mai importanta alianta militara, NATO. Se incheie mandatul de secretarul general al NATO al domnului Anders Fogh Rasmussen, iar in spatiul public a fost propagata informatia ca acesta ar putea fi urmat in functie de cineva dintr-o tara est-europeana, mai exact Polonia, Cehia sau Romania, printre candidatii din Romania vehiculandu-se doua nume: Traian Basescu si Mircea Geoana. Primul ministru Victor Ponta a facut public faptul ca va sustine, vicepresedintele executiv al Consiliului Altantic, Damon Wilson, a afirmat ca sunteti un candidat credibil pentru acesta functie, iar dumneavoastra ati facut un turneu in SUA pentru a obtine sprijinul americanilor decidenti in acest sens. Ulterior insa, functia vizata de dumneavoastra a fost decisa, in locul danezului Rasmussen fiind nominalizat fostul premier norvegian Jens Stoltenberg. Ce s-a intamplat?
Mircea Geoana: Romania nu a facut nicio propunere oficiala pentru o candidatura romaneasca la functia de secretar general al NATO, ceea ce este o greseala. Nu o comentez, este un fapt. A existat o sansa buna ca un reprezentant al statelor mai noi intrate in NATO, printre care si Romania, sa ocupe, in premiera, o pozitie atat de importanta la nivelul aliantei. A existat si un alt curent in cadrul aliantei in care un reprezentant al statelor non-membre UE din alinata sa dea un astfel de candidat. In conditiile in care niciuna din cele zece tari nou-venite in NATO nu si-au desemnat canidat, a avut succes, pentru ca deja a fost prezentat ca si succesor al domnului Rasmussen, fostul premier norvegian Stoltenberg, un reprezentat al statelor non-membre UE. Regret ca Romania a fost lipsita de aceasta conditie minimala, macar sa-ti propui sa ai un candidat. Si indiferent ca era vorba de numele meu, sau de numele altcuiva, cred ca Romania ar fi trebuit sa incerce. Pentru ca daca obtii o astfel de pozitie este un mare succes, insa chiar daca nu obtii, la urmatoarea negociere, pentru o alta functie importanta Romania ar fi avut o situatie mai buna. Deci ca tactica de negociere ar fi trebuit sa avem un candidat, dar la razboiul asta politic care se pare ca nu se mai termina nimeni nu mai este capabil sa ridice capul din pamant sau sa isi dea jos „manusile de box”, macar o secunda cand e vorba de interesul general al tarii. Regret, dar nu-i un capat de tara, mai vin si alte oportunitati. Oricum interesul meu e sa fac politica in Romania si voi face politica in Romania si in anii care vin.
Apropo de politica in Romania. Ati spus ca in cazul in care Victor Ponta nu va candida la presedintia Romaniei, dumneavoastra ati fi in pozitia imediat urmatoare si v-ati exprimat disponibilitatea in acest sens. Mai visati la Cotroceni?
Mircea Geoana: N-am spus eu asta, a spus-o Victor Ponta, facand o enumerare de potentiali candidati, spunand ca in PSD sunt doi candidati care au capacitatea sa devina presedinte al Romaniei din partea partidului nostru: el si eu. Eu nu am spus nimic altceva decat ca PSD trebuie sa aiba candidat, si sustin asta cu tarie. Ar fi anormal sa fie altfel. PSD este cel mai mare partid din Romania, reprezinta un numar important de cetateni romani. Ar fi antidemocratic, intr-un fel, sa te desistezi de obligatia si responsabilitatea de a reprezenta oamenii care te voteaza. Care va fi candidatul nostru, vom vedea dupa 25 mai (n.red., data alegerilor pentru Parlamentul European) si aici Victor Ponta are dreptate spunand ca si momentul alegerilor europarlamentare va fi important. Nu atat de mult in sensul unei radiografii al sanselor la prezidentiale, dar si un raport de forte pe scena politica romaneasca, intre noi, liberali, PDL, Miscarea Populara. in cateva saptamani vom afla candidatul PSD se va intampla cu foarte mult calm si responsabilitate. si eu si Victor Ponta suntem pregatiti sa candidam, in situatia in care partidul ne-o va cere.
Ramanand pe scena politica autohtona, cu referinta la campaniile pentru alegerea presedintelui: aveti resentimente fata de Maramures, tinand cont ca in septembrie 2009, aflat in campanie electorala pentru prezidentiale, de aici a pornit in spatiul public o inregistrare audio in care ati folosit o expresie mai putin colocviala, care v-a atras critici: „PD-L il va ucide pe Basescu pentru cat i-a umilit cu pipitele!” Mai tineti minte?
Mircea Geoana: Eu am o memorie selectiva. Daca mi-as incarca-o cu tot ce s-a intamplat in politica romaneasca in ultimii ani, probabil ca ar trebui sa ma duc sa ma caut. politica este un sport dur, un sport de contact. Eu am amintiri extrem de frumoase de aici, din Maramures, dincolo de PSD. E un loc frumos, cu oameni deosebiti. Sunt aici incercand sa folosim geografia, istoria si traditia acestor locuri foarte frumoase in scopul revigorarii economice a acestei zone. E pacat de Dumnezeu sa fi la 60 de kilometri de M3, autostrada care leaga Ungaria de inima germana a Europei, sa fi atat de aproape de cel mai mare vecin al nostru, Ucraina, si, prin Suceava, de viitorul coridor 9 al UE, spun, ca strateg care stie ce vorbeste, cu un minim de investitii in infrastructura catre vest, nord si est, Maramuresul poate sa rivalizeze cu ceea ce este astazi judetul Bihor, judetul cu cea mai mare dinamica economica din Romania si care are somaj 0. Este o zona care, prin conditiile nou-create, prin faptul ca Ucraina si Moldova vor respira catre Europa are o sansa extraordinara sa se dezvolte si nu trebuie ratata. Va spun asta fara niciun iz demagogic sau electoral. Acesta trebuie sa fie un nou inceput pentru aceasta parte minunata de Romanei, care va fi o placa turnanta intre est si vest, intre nord si sud. Daca geografia asta a noastra ne-a adus de multe ori blestem si nenorociri si schimbari de frontiere, poate de aceasta data, daca jucam bine cartile pe care le avem, si avem carti importante in mana, geografia noastra poate sa devina sursa bunastarii, prosperitatii.
Ati pomenit de investitii in infrastructura si in conditiile dezvoltarii spre vest si in Maramures va intalniti si cu ambasadorul Ungariei, cel care recent, tot aici, a tras un semnal de alarma in privinta proiectului comun al realizarii drumului expres Baia Mare – Vaja (Ungaria), care dateaza din 2007. Partea ungara aproape si-a indeplinit obligatiile, noi inca nici n-am inceput.
Mircea Geoana: Este un moment in care logica clasica este modificata de evolutia evenimentelor din Ucraina si de ceea ce se intampla la rasarit. Eu voi pleda la Bucuresti, pe langa cei de la Bruxelles, pe langa alti finantatori internationali (BEI, BERD – si ei sunt parte a acestei ecuatii „Cu ce parale facem aceste investitii transfrontaliere”). Este un proiect care are sens. Si daca aceasta conectare est-vest se realizeaza, ca si axul nord-sud (acest pod de la Sighetu Marmatiei), drumul acesta devine aproape obligatoriu, pentru ca aici se va naste un nod de infrastructuri multimodale cu acces la spatii comerciale si economice diversificate si care ma determina sa fiu optimist cu privire la includerea acestui proiect printre proiectele pe care statul roman sau finantatorii internationali il vor putea considera ca prioritate. Nimeni nu garanteaza succesul operatiunii, dar intalnirea din Maramures este tocmai pentru a se stabili o forma actualizata a prioritatilor romanesti din punctul de vedere al infrastructurii care sa permita dezvoltarea economica si unificarea continentului european, inclusiv prin racordarea Ucrainei la Uniunea Europeana.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
