Pentru mine, e clar ca PSD-îl a pierdut alegerile pentru Parlamentul European pe mâna lui. A făcut un număr de greșeli, plecând de la premisa aroganta ca cei de la putere nu greșesc, ei au întodeauna dreptate.
Sa le enumeram.
Prima greșeală a fost includerea pe lista a unor membri ai cabinetului, știind foarte bine, din experiențele anterioare, ca acest lucru va transfera inițiativa politica in mâna Cotrocenilor.
Era neapărată nevoie de așa ceva?
Eu cred ca nu: PSD avea numeroși candidați potențiali, care nu făceau parte din guvern …
A doua greșeală a fost alcătuirea listei cu oameni din afara partidului, după criteriul „așa vrea mușchii mei”, ceea ce a dus, pe de o parte, la revolte in organizațiile unde le-au fost impuși candidați din afara (vezi, de pilda, Timis), iar pe de alta, la demobilizarea propriului electorat (vezi cazul Ciuhandu la Iasi).
Putea sa procedeze PSD altfel?
Putea, cu condiția sa trateze alegerile cu toată seriozitatea, punând pe lista oameni care adunau sigur voturi, nu oameni nemăsurati electoral, sau care chiar le speriau …
A treia greșeala a fost ca, in loc sa vorbească (și de) Parlamentul European și problemele Europei, s-a laudat cu creșterile salariale și acordarea subventiilor in agricultura, considerând, autosuficient, ca acest lucru este de ajuns sa scoată lumea din case sa voteze PSD!
A fost suficient?
Nu a fost, după cum s-a văzut!
A patra greșeala a fost ca actuala conducere a PSD s-a îmbătat pana in ultima zi cu apa rece, confundând sondajele favorabile cu rezultatul final!?
Cele mai mari greșeli au fost, însă, strategice, nu tactice, ca cele enumerate mai sus.
Astfel, prima a fost ca, atunci când Liviu Dragnea a luat partidul pe „persoana fizica”, renunțând și la ultima aparenta de conducere colectivă (ce sa-i faci, reflexele se corectează greu …) a facilitat faptul ca toate criticile – întemeiate sau nu – la adresa lui sa se rasfranga automat asupra întregului partid.
Așa se face ca, opoziția socială la adresa lui ca persoana a putut fi ușor transformată in opoziție la adresa întregului partid, anulând dintr-un condei, tot ce a făcut totuși, bine acesta.
A doua greșeala strategica a fost sa creadă ca electoratul poate fi „fidelizat” prin creșteri salariale și de pensii, ignorând complet volatilitatea recunostintei dobândite astfel. Experiența anului 1996, când a fost votată CDR, după ce PSDR luase masuri sociale semnificative, a lipsit cu desăvârșire din atenția fostei conduceri a partidului.
In ce îl privește pe Dragnea, in condițiile in care PSD a pierdut alegerile, și-a pierdut orice relevantă pentru jocul politic (valoarea lui de întrebuințare, dacă pot spune așa, consta in faptul ca putea fi bătut de președinte la toamna), drept pentru care a putut fi eliminat cu ușurintă, ca piesa de pe tabla de joc!
Preluare Pascus’ Blog
– Servicii de creare site web
