Celulele stem embrionare, responsabile de producerea fiecarui tip de celule si tesuturi specializate ale organismului uman, ar fi dobandit aceasta capacitate de la un vechi virus care odata ce a infectat organismul stramosilor nostri s-a copiat in ADN-ul acestora si apoi s-a transmis de-a lungul generatiilor, conform unui nou studiu, informeaza luni revista The Verge.
Conform National Geographic, aceasta descoperire poate conduce la obtinerea unor tratamente mai eficiente impotriva diabetului, a sclerozei multiple si a maladiei Parkinson, printre altele.
Noul studiu, publicat in ultimul numar al revistei Nature Structural & Molecular Biology, ofera informatii despre caracterul pluripotent al celulelor stem — abilitatea lor de a se specializa in orice alt tip de celula sau tesut din organismul uman. Autorii studiului sustin ca un virus stravechi, din subfamilia retrovirusurilor umane endogene H sau HERV-H, a jucat un rol esential in dobandirea acestui caracter pluripotent.
Organismele retrovirale actioneaza prin inserarea propriului ADN in celula gazda, care apoi produce copii ale retrovirusului. Atunci cand retrovirusurile infecteaza, spre exemplu, sperma sau ovulele, acest ADN viral poate fi transmis urmasilor. Aproximativ 8% din ADN-ul uman ar fi mostenit de la astfel de corpuri retrovirale endogene.
In cadrul acestui studiu, cercetatorii au inoculat in organisme virale din subfamilia HERV-H fragmente de ARN pentru a le incapacita. In urma acestui experiment, ei au observat ca celulele gazda nu mai produceau o serie de proteine asociate pluripotentei.
National Geographic noteaza ca animalele non-primate au dezvoltat forme de pluripotenta fara actiunea virusurilor HERV-H. Concluziile studiului sugereaza insa ca, in cazuri rare, organismele pot recruta ADN de provenienta virala pentru a evolua mai eficient.
Dupa cum a declarat pentru National Geographic unul dintre autorii studiului, Guillaume Bourque, de la Universitatea McGill University: „Acest proces evolutiv simbiont poate sa se desfasoare mai rapid decat asteptarea producerii unor mutatii aleatoare in speranta ca se va ajunge la ceva functional”.
Sursa: Agerpres