Istoria feroviară a rutei Baia Mare-Baia Sprie. Când vom ajunge cu trenul dintr-un oraș în celălalt

Despre idei și planuri. Când vom circula cu trenul pe ruta Baia Mare – Baia Sprie
Premisa: 2023, an preelectoral.

Din nou se vorbește de proiecte pentru dezvoltarea județului, din nou se caută soluții și toată scena politică pare implicată în ceva. Nu știm exact în ce, dar așa pare.

Unii vorbesc de tunel CFR pe sub Gutin, care să lege Baia Mare de Sighetu Marmației. (De această dată s-a renunțat la ideea de tunel rutier și se dorește tunel CFR.) Alții au în plan să facă un tren metropolitan pe ruta Seini – Baia Mare – Baia Sprie.

Deocamdată ambele sunt doar vise, deși cei cu imaginație mai puternică parcă deja s-ar vedea pasageri.
Cu toate acestea, ideea trenului metropolitan a fost inclusă în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Baia Mare.

Bunicii noștri au trăit călătoriile cu trenul între cele două orașe.

Linia Baia Mare – Baia Sprie a fost construită în 1905.
Un extras al Mersului Trenurilor din 1948 arată că în acel an circulau trei perechi de trenuri de pasageri, în direcția Baia Sprie, dinspre Baia Mare. Acestea aveau plecările fixate la ore utile în special navetiștilor care lucrau în Baia Mare. Traseul era străbătut de o singură garnitură formată dintr-o locomotivă cu abur și vagoane cu clasele 1, 2 și 3. Primul tren pleca dimineața din gara Baia Mare la ora 4:00, ajungea la Baia Sprie la ora 4:29, unde staționa 10 minute (timp suficient ca locomotiva să rebruseze), prelua muncitorii după care pornea până în stația Baia Mare Fabrică, unde ajungea la ora 4:54. După 39 de minute se forma un nou tren care pornea spre gara Baia Mare, unde ajungea la ora 5:42. Această manevră se repeta de trei ori pe zi.

În 1965 calea ferată tranzita orașul care căpăta proporții. Linia Baia Mare – Baia Sprie, avea 9 kilometri și trecea de la gară pe lângă unde astăzi este situat Colegiul Național „Mihai Eminescu”, apoi prin spatele Inspectoratului Județean de Poliție, ajungea în zona Pieței de alimente „Izvoare” unde era stația Baia Mare haltă, de unde continua spre zona „Phoenix” unde era stația Baia Mare Fabrică, de aici mergea spre Tăuții de Sus, ajungând până în Baia Sprie.

Zilnic gara era tranzitată de cel puțin șapte perechi de trenuri personale la care se adăugau multe marfare care transportau printre altele minereu, piatră spartă, lemne. În curând gara nu mai făcea față traficului de călători și de marfă. La aceasta s-a adaugat sistematizarea orașului, mai ales in zonele de sud și vest, care a impus mutarea vechii gării din interiorul orașului, pe un nou amplasament, cu acces liber din ambele direcții: Satu Mare și Jibou. S-a hotărât atunci ca gara să fie mutată la vest de oraș, într-un loc unde era o pășune. În anii ’60 orașul se întindea până în zona de astăzi a fostei tipografii și a magazinului „Profi”, unde se termina cartierul CFR, de acolo era un câmp până în localitatea Mocira.

În 1965 au început lucrările de construire a unei noi gări în Baia Mare. Amplasamentul a fost ales în ideea ca noua stație să constituie fundalul noii artere rutiere din oraș.

Noua gară a fost finalizată în 1968, iar darea în exploatare s-a făcut pe data de 29 octombrie. Cu puțin timp înainte de darea în exploatare, pe 28 septembrie 1968, la ora 9:40, a sosit pentru ultima oară trenul în vechea gară CFR, un accelerat care circula pe ruta București – Baia Mare. După sosirea trenului s-a realizat legătura cu noua gară și după amiază, la ora 16:50, a plecat primul tren din noua gară CFR: trenul cu nr. 4096, un personal care circula pe ruta Baia Mare – Dej.

Prin sistematizarea ei din anul 1968 porțiunea de linie care traversa orașul de la gară spre est, a fost dezafectată. Variantă nouă a liniei ocolește prin sud, pentru a reintra în vechiul traseu în zona industrială de est a orașului. Linia pornea din gară, mergea spre sud paralel cu Strada Gării, vira spre est și traversa D.J. 182B, continua paralel cu Strada Păltinișului, supratraversa D.N.18B (la kilometrul 3+730), continua paralel cu Strada Oborului, traversa Strada Forestierului (la kilometrul 5+800) apoi în zona fostei Flotații Centrale Baia Mare (la kilometrul 6+800) reintra în vechiul traseu.

La 14 iulie 1988, linia Baia Mare – Baia Sprie a fost închisă, iar între 1990-1997 calea ferată dintre Baia Mare Sud si Baia Sprie a fost demontată din teren.

Anii au trecut peste gara băimăreană și peste toată infrastructura feroviară. Dezvoltarea mijloacelor de transport rutiere a făcut ca ruta feroviară Baia Mare-Baia Sprie să nu mai reprezinte o prioritate în privința întreținerii și funcționalității.

Acum ne orientăm spre realizarea unei altă gări deoarece într-un raport din 2017 al Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar s-a constatat că gara „se afla într-o stare de degradare avansată și o nouă conectare feroviară într-un proiect al cărui obiective sunt:

– Creşterea gradului de accesibilitate pe traseul Baia Sprie – Baia Mare – Seini şi Baia Mare – Firiza
– Satisfacerea cererii de navetism din zona peirubană către municipiul reşedinţă de judeţ Baia Mare;
– Reducerea cotei modale a autovehiculului personal în localităţile vizate;
– Dezvoltarea zonei metropolitane Baia Mare;
– Reducerea duratelor de deplasare spre şi dinspre municipiul reşedinţă de judeţ Baia Mare.

Potrivit unor planuri ale administrației județene și locale se dorește să se construiască o nouă gară, în afara zonei urbane a orașului, în zona Metro, dar în același timp a fost semnat un contract de CFR la finele lui 2019 pentru modernizării Gării Baia Mare. Totuși, mai avem de așteptat destul până când să mergem la Baia Sprie cu trenul, deoarece până și ideea care face parte din Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Baia Mare are nevoie de acorduri și avize.

Să nu uităm că trăim în România!

Andrei Buda