În urmă cu zece ani, Daniel Boldor a devenit un erou local pentru sute de muncitori din Baia Mare, când a pus bazele unei companii de extragere și export a concentratului de minereu dintr-o fostă fabrică comunistă. În prezent, procurorii români l-au trimis în judecată, acuzându-l că a pus la cale o schemă frauduloasă, din care a câștigat milioane de euro, vânzând de fapt moloz, potrivit libertatea.ro.
În urmă cu mai mulți ani, un bărbat pretindea că a descoperit o comoară în Transilvania: mii de tone de aur și cupru, îngropate cu zeci de ani în urmă și uitate. Așa începe povestea lui Daniel Boldor, spusă de The Guardian. Bărbatul nu a stat degeaba: a găsit investitori internaționali, a angajat o parte din comunitatea romă, din care făcea parte și el, ca să strângă metalul prețios și a început să-l vândă. Au venit la el cumpărători din Africa de Sud până în Coreea de Sud, care au plătit sume mari de bani pentru resursele naturale. În scurt timp, Daniel Boldor a ajuns un om bogat.
Cealaltă față a istoriei: totul a fost o escrocherie
În povestea aceasta există și un revers al medaliei: de fapt, comoara din munți nu era decât o escrocherie bine pusă la punct. Ceea ce vindea Boldor în realitate erau bucăți de moloz. Schema a fost oprită când cel mai mare transport trimis vreodată de Boldor a fost descoperit de vameșii chinezi conținând doar pământ și pietriș.
Ca urmare, procurorii români i-au deschis dosar penal de evaziune fiscală și fraudă vamală, pentru care ar putea face zece ani de închisoare.
Daniel Boldor, cu care reporterii The Guardian s-au întâlnit în Baia Mare, spune că în continuare deține alte nouă companii, mai multe terenuri în România, un apartament în Dubai și acțiuni la un resort de schi din Elveția.
Cariera lui Daniel Boldor a început în 2001. La vârsta de 24 de ani a plecat în Londra, unde a lucrat în construcții. La început, nu știa prea multă engleză și locuia cu alți colegi români. Însă când a strâns 15.000 de lire sterline, și-a făcut propria firmă. În 2007, i-a chemat în Anglia și pe frații săi mai mici, pe care i-a angajat în companie. În câțiva ani, firma sa încheia contracte mari pentru construcții în centrul Londrei.
O fabrică comunistă cât un El Dorado personal
Dar în 2011, Daniel Boldor a hotărât să revină în România, pentru a avea grijă de părinții bătrâni. Și-a croit rapid un nou plan de afaceri: să refacă gloria pierdută a Cuprom. După Revoluție, fabrica din Baia Mare, ce se întinde pe o suprafață cât 100 de terenuri de fotbal, a rămas doar o ruină, peste care au crescut buruieni și în care intrau doar oameni fără adăpost și câini vagabonzi.
Fostă întreprindere de stat, Cuprom era cel mai mare complex industrial din Europa în anii ‘70 – cu tone de metale prețioase produse lunar.
Discutând cu un fost miner din Baia Mare, Boldor a aflat că sub complexul industrial se găsesc bogății mari. În comunism, se lucra cu tehnologii rudimentare, i-a explicat minerul – la fiecare tonă de aur extrasă, se arunca o altă tonă de pământ care conținea minerale prețioase prea mărunte ca să fie colectate. Complexul a fost extins peste acest pământ rămas din minerit, pe un teren mlăștinos. Tot ce-i rămânea de făcut lui Boldor era să strângă pământul, să-l procese și să-l vândă.
Ceea ce pentru băimăreni era o ruină la marginea orașului, pentru Daniel Boldor a devenit un mic El Dorado. Pe pământul nămolos de la Cuprom, a început să-și ridice imperiul, cu mână de lucru ieftină: a angajat mulți dintre romii din Baia Mare, care trăiau în condiții grele și nu ar fi avut altfel un loc de muncă.
Rețetă de afacere: un depozit, cântare, camioane și forță de muncă necalificată
În 2013, afaceristul băimărean a cumpărat un depozit mare, cântare industriale și camioane. Forța de muncă era asigurată de romii care săpau pământul. Noua lui firmă – Exiteco SRL – s-a pus în mișcare rapid. Exporta concentrat de minereu către comercianți din toată lumea.
Pe piața internațională e cunoscut drept „concentrat de minereu” și, deși seamănă cu pământul, era foarte căutat în țări precum Coreea de Sud sau China. Acestea folosesc metalul în industriile lor de construcții sau electronice.
Specialiștii consultați de The Guardian spun că acest sector economic este destul de „mâlos”: afacerea nu e decât o uriașă vânătoare de comori. Comercianții răscolesc întreaga lume în căutare de metale care sunt, poate, prea valoroase ca să fie aruncate, însă costurile sunt mari, în vreme ce activitatea necesită mult timp.
Ca să-și finanțeze operațiunile, românul a obținut bani și de la niște rude din Marea Britanie. Verișorii săi i-au trimis, prin Western Union și MoneyGram, 250.000 de lire care au ajuns în conturile lui Boldor, ale fraților lui și soțiilor acestora. Totuși, Boldor neagă că ar fi primit acești bani și spune că singurul ajutor financiar a venit de la un partener din SUA – avocatul Richard Vasey.
Profit de 6 milioane de euro în trei ani
Procesul de comercializare a nămolului cu minereu era simplu: odată extras, era cântărit, băgat în saci și sigilat. Apoi era dus cu camioanele la Constanța, unde i se făceau diverse teste chimice, pentru a fi pregătit de export. Din 2013 până în 2016, zeci de nave cu containere încărcate cu concentrat de minereu au plecat spre China. Multe altele au mers în Singapore, Coreea de Sud, Macau, Belgia, Vietnam, SUA, Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Toți acești cumpărători au primit rezultatele de laborator care certificau că în pământul primit se găseau cantități valoroase de minereu. Până în 2017, firma lui Boldor a exportat 10 milioane de tone de concentrat, pentru care a primit peste 6 milioane de euro.
Autoritățile încep investigațiile după ce citesc o știre din China
În noiembrie 2016, autoritățile au sesizat că se întâmplă ceva straniu la Baia Mare: șeful Gărzii de Mediu, Florin Guran, a primit un mesaj cu un link către o știre din China. 123 de containere, venite din România cu aproape un an în urmă, stăteau în port fără să fie revendicate de cineva. În containere s-ar fi aflat concentrat de cupru. Însă când vameșii din Shanghai au verificat un container n-au găsit decât moloz de construcții.
Nu numai că în cele 2.700 de tone de pământ nu se găsea minereu, dar autoritățile chineze au descoperit că molozul era bogat în arsenic și cadmiu – două substanțe care se găsesc adesea în deșeurile miniere.
Garda de Mediu a identificat într-un final cine a livrat containerele: Daniel Boldor. Florin Guran l-a contactat imediat pe procurorul constănțean Teodor Niță. La o primă cercetare, procurorul spune că Boldor părea un antreprenor fără pată. Clienții săi reveneau periodic la el, avea licență de operațiuni în SUA, avea conturi în cele mai bune bănci europene, iar firma sa angajase ingineri calificați, din Panama până în Turcia.
Vindea pământ din râuri și de pe calea ferată
Teodor Niță n-a crezut în această fațadă. La începutul lui 2018, s-a dus la Baia Mare, cu zece polițiști de mediu, pentru a inspecta afacerile lui Boldor. Concluzia pe care a tras-o după câteva săptămâni: acesta nu avea o afacere de milioane de dolari, ci o operațiune scheletică și ad hoc. Daniel Boldor nu avea nici mașinăriile necesare, nici angajați cu acte în regulă și nici certificate pentru a-și desfășura activitatea.
Nici măcar pământul pe care îl exporta nu era al lui – ci al statului. Foștii angajați au recunoscut că au strâns pământ din albiile râurilor, de pe calea ferată, chiar și din parcările orașului Baia Mare.
Iar reziduurile industriale nu au, de obicei, decât 4% metal. Ca să devină concentrat de minereu este nevoie să fie atins pragul de 30% metal.
„Nu mă mai miră nimic. Dar în cazul lui Daniel Boldor chiar și eu mă uit cu uimire la ingeniozitatea lui. E o persoană foarte, foarte deșteaptă, a cărui principală abilitate e să se prezinte drept un om cinstit”, a declarat procurorul Niță pentru The Guardian.
2% concentrat de cupru, deși pe certificatul din România scria 39%
Între timp, mulți dintre colaboratorii lui Boldor au devenit nemulțumiți. Nu doar verișorii din Anglia au început să-și pună întrebări cu privire la faptul că nu au văzut profituri din investiția făcută. Un alt investitor a fost un american, care l-a finanțat cu peste 500.000 de euro, în 2014. Boldor neagă că ar fi colaborat cu afaceristul american – și nici el, nici verișorii britanici n-au primit niciun ban de la băimărean.
Dar suspiciuni au avut și clienții, nu numai investitorii. Roberto Santos, directorul unei firme spaniole de procesare a minereului, a cumpărat, în 2015, 112 tone de concentrat de cupru, pentru care a plătit 120.597 de euro. Când a primit marfa, lui Santos i s-a părut că nu este decât o grămadă de gunoi, deși pe certificatul primit scria că are o concentrație de cupru de 39%. Așa că a cerut noi teste, la un laborator din Spania: rezultatul a fost 2%. I-a cerut banii înapoi lui Boldor, dar românul l-a sfătuit să facă din nou testele și apoi nu i-a mai răspuns la telefon.
La sfârșitul lui 2015, firma băimăreană a trimis în China cea mai mare cantitate de pământ – 2.700 de tone. Repatriate în 2017, mai mulți cercetători au analizat conținutul containerelor. Rezultatele au fost unanime: molozul nu avea nicio valoare.
Procurorii nu au reușit să afle cum făcea Daniel Boldor ca testele realizate în România – unul în Ardeal și unul în Constanța – să indice că materialul era valoros. Partenerii săi de afaceri sunt de părere că mituia laboratoarele pentru documentele false.
Trimis în judecată cu mai multe capete de acuzare
În iunie 2018, procurorii au deschis un proces împotriva lui Daniel Boldor, la tribunalul din Constanța. Afaceristul a fost acuzat de spălare de bani, fraudă vamală, fals în documente, colectarea și transportul de deșeuri periculoase și de evaziune fiscală. Sentința urmează să fie anunțată anul viitor, iar dacă Boldor va fi găsit vinovat, riscă până la zece ani în închisoare.
Din punctul lui de vedere, procesul nu e decât o încercare de a-l falimenta, organizată de anchetatori corupți, care lucrează pentru un stat căruia nu-i place să vadă romi care au succes în afaceri.
Întrebat despre situația containerelor din China, Boldor duce discuția în altă direcție: în 2016, după ce a trimis în România jumătate din cantitatea de moloz, compania de stat chineză Cosco Shipping a reținut restul și l-a scos la licitație. A fost cumpărat de companii din China, Macau și Malaysia. În cea din urmă țară, n-au ajuns din cauza inspectorilor locali, care au blocat containerele cu deșeuri periculoase să intre în țară.
Alți comercianți de metale au explicat pentru The Guardian că nu valoarea concentratului de minereu a determinat statul chinez să vândă la licitație containerele. Având în vedere că transportul a zăcut în porturile chineze vreme de un an, autoritățile au încercat să recupereze o parte din costurile mari de depozitare.
„Ceaușescu l-a construit. Și-acum îl am eu”
Din 2018, când a fost deschis procesul, Boldor nu și-a mai trimis angajații să colecteze pământul din jurul Cuprom. În schimb, a cumpărat o parte din complexul industrial: deține 20 de hectare de fabrici în ruină, sisteme de flotație și laboratoare chimice. „Ceaușescu l-a construit. Și-acum îl am eu”, spune cu mândrie băimăreanul.
De ce a ales să investească în Cuprom în continuare? Pentru că sub fabrică se află o mare comoară, insistă Boldor. În anii următori, vrea să aducă tehnicieni din China și Arabia Saudită ca să demonstreze valoarea nămolului din fosta fabrică comunistă.
Preluare integrală de pe libertatea.ro