Vezi VIDEO si GALERIE FOTO
„Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii”, a spus Nicolae Iorga. Maramuresenii, mai ales cei aflati pe bancile scolii, s-ar putea sa nu mai cunoasca niciodata trecutul inaintasilor, pentru ca numeroase monumente istorice sunt lasate in paragina si in cativa ani risca sa ajunga praf si pulbere daca nu se vor gasi bani pentru reabilitarea si restaurarea lor. Exemplele sunt multe, iar printre ele se regaseste si Cetatea Chioarului – Cetatea de Piatra sau Kovarremete – dupa cum ii spuneau maghiarii. Localnicii din Remetea Chioarului merg doar cu treburi in zona, iar turistii sunt prea putini atat din cauza drumului dificil de parcurs cu masina si piciorul, cat si a hatisurilor care inconjoara cetatea si care obtureaza privelistea.
Nepasare si totala lipsa de respect pentru istorie. Sunt cuvintele care iti vin in minte cand te plimbi prin ceea ce odinioara era Cetatea Chioarului. De monumentul istoric nu au avut grija nici localnicii din Remetea Chioarului, nici autoritatile locale si judetene care s-au succedat pe la conducere, nici istoricii, dar… nici soarta, pentru ca, o data, zidurile cetatii au fost daramate cu tunurile pe la 1700, iar apoi nimeni nu s-a mai ingrijit sa readuca faima locurilor.
La peste 700 de ani de la intemeierea ei (secolul XIII), Cetatea de Piatra din Remetea Chioarului a ajuns o ruina. Doar in inchipuire se mai poate reface viata de odinioara a chiorenilor de pe malul Lapusului, cand in spatele zidurilor goase ale cetatii stateau voievozii Maramuresului Balc si Drag, apoi fratele acestora Ioan, iar apoi urmasi ai acestora ce au ajuns sa aiba in subordine 67 de localitati.
Istoria cetatii incepe inainte de 1319, de cand dateaza prima astestare documentara. A fost construita pentru paza, iar marturie stau zidurile groase inaltate din piatra dura scoasa din Defileul Lapusului. Situata la circa 400 de metri altitudine, chiar intr-o cotitura a raului, cetatea se afla pe seaua unui deal, ferita de ochii lumii. Ceea ce altadata a fost un avantaj, acum este un mare handicap, pentru ca departarea a facut ca autoritatile sa fie prea putin interesate ca se degradeaza cu fiecare zi care trece fie din cauza vremii, fie a vandalilor care nu stiu sa pretuiasca istoria.
Prin urmare, ceea ce nu au reusit habsburgii in 1718 – cand zidurile au fost daramate cu tunurile – au reusit in timp cei care au trecut prin zona. S-a ajuns astfel ca piatra cu insemnele cetatii Chioarului sa fie sparta si transformata intr-o masuta pe care turistii isi pot insira conservele si pet-urile cu bere, asta dupa ce isi aseaza confortabil sezutul pe o arcada sparta ce mai pastreaza modelele frumos daltuite.
Strainii de zona au nevoie de un ghid ca sa ajunga in Cetatea de Piatra, pentru ca, pe timp de vara, vegetatia camufleaza ce a mai rams din ea. De altfel, chiar primarul comunei Remetea Chioarului, Ioan Buzdugan, a recunoscut ca timpul potrivit de vizitare a zonei este toamna, cand crengile copacilor nu mai acopera privelistea.
Alesul local a recunoscut ca prea multe nu s-au facut pentru conservarea cetatii si a spus ca nici nu sunt prea multe sperante. ”S-a reusit balastarea drumului pana in apropiere de cetate. Turisti mai merg, dar acum in zona este si un plus de vegetatie care deranjeaza. Mai potrivit va fi mai la toamna, cand se vede mai bine”, a declarat Ioan Buzdugan.
El a declarat ca, in primavara acestui an, s-a discutat la nivel de CJ Maramures demararea unui proiect de reabilitare a cetatii, in vederea includerii intr-un circuit turistic alaturi de castelul din Pribilesti, cel din Coltau, precum si alte obiective care au avut legatura cu familia Teleki – tinand cont ca dupa 1662, Mihai Teleki a fost numit in functia de capitan al Cetatii Chioar si de la acea vreme si-a extins puterea asupra tinutului.
”Au fost foarte putini bani pe masura legata de obiectivele arheologice. Era un proiect al Consiliului Judetean si al Muzeului, in care am fost prinsi si noi. Am inteles ca au mai ramas foarte putini bani si ca nu se mai putea obtine finantare, asa ca nu se mai stie nimic…”, a declarat primarul din Remetea Chioarului. Asadar, peste ani, foarte putini ani, s-ar putea ca maramuresenii sa vada doar in albumele foto si din inregistrarile video cum arata Cetatea de Piatra a Maramuresului.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
