La o saptamana de la sentinta definitiva a Curtii de Apel Cluj care l-a condamnat pe primarul Baii Mari, Cristian Anghel, la doi ani si jumatate de inchisoare cu executare, magistratii aceleiasi instante vor judeca apelul inaintat de DNA in cazul viceprimarului Mircea Dolha, acuzat de trafic de influenta. Dintre toti politicienii maramureseni audiati, cercetati, sau trimisi in judecata de catre DNA, pana acum, doar unul a fost condamnat pentru fapte de coruptie: Cristian Anghel, primarul Baii Mari. Restul asteapta verdictul instantei sau rezultatul anchetei procurorilor anticoruptie, care au inceput numeroase anchete in Maramures si care pana acum i-au adus in fata instantei doar pe sase politicieni mai reprezentantivi ai urbei.
In 24 martie, judecatorii Curtii de Apel Cluj, instanta care a dat sentinta definitiva a condamnarii primarului Baii Mari, Cristian Anghel, la doi ani si jumatate de inchisoare cu executare, vor judeca si apelul inaintat de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) – Serviciul Teritorial Cluj in cazul viceprimarului Baii Mari, Mircea Dolha (PSD), acuzat de trafic de influenta. Alesul are motive sa se simta inconfortabil, in conditiile in care depinde de instanta care l-a condamnat si pe Anghel.
Viceprimarul Dolha, cercetat pentru ca ar fi pretins 15.000 de euro
Conform procurorilor anticoruptie, “in cursul lunii iunie 2006, inculpatul Mircea Dolha a pretins de la o persoana denuntatoare suma de 15.000 euro, afirmand ca, prin influenta pe care o are asupra colegilor sai din cadrul Consiliului Local Baia Mare, ii va determina sa voteze un proiect privind vanzarea catre persoana denuntatoare a unei suprafete de teren aflat in proprietatea Consiliului Local Baia Mare”.
In timpul procesului, inceput la sfarsitul anului 2006, achitat de instantele din Maramures, ca si in cazul primarului Anghel, Dolha a cerut, prin avocatii sai, schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de “trafic de influenta” in “tentativa la infractiunea de inselaciune” si refacerea urmaririi penale de catre procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare.
In 27 ianuarie 2010, dosarul a fost inaintat DNA Cluj pentru redactarea motivelor de apel, iar apoi dosarul a fost inaintat Curtii de Apel Cluj, care il va judeca miercuri, 24 martie.
Petru Cupsa a deschis seria politicienilor penali din Baia Mare
Istoria politicienilor maramureseni trimisi in judecata pentru acte de coruptie a inceput in anul 1993, cand fostul viceprimar al Baii Mari, Petru Cupsa (PNT), a fost retinut de procurori. El a stat in arest si cercetat timp de aproximativ doua luni pentru diferite presupuse acte de coruptie referitoare la repartitiile unor locuinte. Cupsa a fost trimis in judecata si a obtinut achitarea dupa un proces care s-a intins pana spre finalul anului 2000 – ulterior, fostul primar a primit despagubiri semnificative din partea statului.
Ioan Hoban are un dosar pe rol si unul in asteptare la DNA
Alt politician maramuresean trimis in judecata pentru acte de coruptie este actualul presedinte al PNL Maramures, Ioan Hoban. Acesta a fost trimis in judecata in vara anului 2008 de procurorii DNA pentru luare de mita si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiuni comise in anul 2003, cand liberalul era consilier local.
Din rechizitoriul intocmit de procurori, in perioada aprilie-mai 2003, odata cu initierea construirii supermarketului Kaufland in Baia Mare, Hoban “a realizat o intelegere frauduloasa cu inculpatii Soare Mihail Bogdan si cu Streuti Titus Mircea”. Procurorii spun ca liberalul a conditionat avizarea unui schimb de terenuri in Comisia de urbanism a Consiliului Local, de achizitionarea de catre firma Kaufland (prin intermediarul Soare) a unui teren pe care il avea la periferia orasului, la un pret supraevaluat. Prin schimbul de terenuri, municipalitatea primea acel teren si dadea, in schimb, un teren subevaluat, situat in zona centrala.
Subevaluarea terenului din centrul al municipalitatii si supraevaluarea terenului de la periferie al lui Hoban a fost facuta de Streuti, printr-un raport de evaluare. In urma supraevaluarii terenului lui Hoban si a realizarii schimbului, liberalul a incasat 490.000 euro in plus fata de valoarea reala a terenului, mai sustin procurorii. Prejudiciul adus municipalitatii a fost calculat la 651.195 euro, insa nu s-a putut pune sechestru pe bunurile lui Hoban, pentru ca acesta… nu mai avea nimic pe numele sau.
De asemenea, Hoban a mai fost cercetat de catre DNA si pentru afacerea “Golf Parc”, in care a cumparat de la municipalitate, in ianuarie 2006, 134 de hectare de pasune si a obtinut concesionarea a 86 de hectare de padure in zona Baraj – Firiza – Varatec. Pe terenul respectiv, Hoban se urmarea realizezea unui parc turistic (teren de golf, partii de schi, sali si terenuri de sport, piscine, birouri), precum si construirea a 330 de vile individuale, trei hoteluri de lux, clinica medicala, cantina, sala polivalenta, spatii administrative, parcari, lac artificial, unitati si servicii publice.
Dosarul ”Caltabosul” a lui Remes a produs valva, dar nu si efecte
Alt politician maramuresean trimis in judecata pentru acte de coruptie este fostul ministru al finantelor (1998-2000) si al agriculturii (2007), Decebal Traian Remes (fost presedinte PNL Maramures). In iunie 2008, acesta a fost trimis in judecata de catre DNA sub acuzatia de „trafic de influenta”.
Procurorii l-au acuzat pe Remes in notoriul dosar “Caltabosul”, ca in schimbul unui autoturism de lux, a unor produse alimentare si a 15.000 de euro a favorizat o firma din Satu Mare pentru castigarea unei licitatii. Decebal Traian Remes nu a fost cercetat de unul singur. Impreuna cu el a fost investigat si Ioan Avram Muresan (PNTCD), de asemenea trimis in judecata de DNA. Alaturi de cei doi este inculpat si omul de afaceri Gheorghe Ciorba, pentru cumparare de influenta, in forma continuata.
Fostul primar din Rozavlea, judecat pentru prejudicierea Comunitatii Europene
In fine, ultimul politician din judet trimis in judecata pentru acte de coruptie este social-democratul Gheorghe Visovan. Acesta a fost trimis in judecata pentru fraudarea fondurilor SAPARD, mai exact “pentru comiterea de infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene”.
Conform procurorilor, in timpul executarii unor lucrari la sistemul de alimetare cu apa al comunei Rozavlea, unde Visovan era primar, a decontat firmei magnatului Alexandru Parjol, IMI SA, lucrari fictive care au dus la fraudarea bugetului UE cu 2,14 miliarde lei vechi. Prejudiciul total este insa de 14 miliarde lei vechi. In urma acestor fapte, Rozavlea are interdictie de a mai folosi fonduri europene, iar cladirile publice sunt sub sechestru. Acum, Visovan ocupa functia de director APIA Maramures, taman institutia care gestioneaza fondurile comunitare in judet.
DNA, locul de pelerinaj pentru zeci de politicieni maramureseni
In timp, sediul din Baia Mare al DNA a devenit o adevarata Mecca pentru politicienii din primarii, consilii locale sau Consiliul Judetean, mai toti perindandu-se pe acolo pentru “a da cu subsemnatul” in diferite ipostaze.
Iata doar cativa dintre acestia: toti consilierii municipali din Baia Mare (in cazurile in care au fost cercetati Anghel si Hoban), Eugenia Godja (primar Sighetu Marmatiei), Gicu Lupan (primar Grosi), Lucian Morar (primar Ulmeni), Vasile Bilasco (primar Petrova), Gavrila Grec (ex-primar Borsa), Catalin Chereches (deputat), Nicolae Bud (deputat – in 1997 i s-a ridicat imunitatea paralamentara pentru a fi cercetat in scandalul pasapoartelor diplomatice).
Sursa: Catalin Vischi