Romanii castiga la pariurile in cota fixa circa 330 de milioane de euro pe an, a declarat presedintele Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din Romania, Liviu Popovici. Operatorii de pariuri incaseaza circa 440 milioane euro pe an de la jucatori, iar castigurile pariorilor reprezinta 75% din aceste sume, a precizat Popovici, cu prilejul unui eveniment de presa organizat la finalul saptamanii, la Sighisoara, de Asociatia Organizatorilor de Sloturi Romslot si de Romanian Bookmakers.
Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, pe datele financiare ale anului 2012, contributia directa si indirecta la PIB a industriei pariurilor in cota fixa este de 141 milioane euro (0,11% din PIB). Taxele si contributiile colectate ca urmare a impactului direct si indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de munca create de acest sector ajung la aproape 11.500.
In ceea ce priveste sectorul sloturilor („pacanele”), valoarea pietei se situeaza la peste 420 milioane euro pe an, ca diferente brute intre incasari si premii. In medie, operatorului de sloturi ii raman 10% din sumele mizate.
Contributia directa si indirecta la PIB, conform studiului PwC, a fost in 2012 de 569 milioane euro (0,4% din PIB), taxele si contributiile colectate – 255 milioane euro, iar locurile de munca create – 27.000, din care 17.000 in mod direct. Dupa o scadere in anii 2009-2010, piata jocurilor de noroc inregistreaza o tendinta de crestere usoara in ultimii ani, in contextul actualizarii reglementarilor si infiintarii Oficiului National al Jocurilor de Noroc, cu aducerea in zona fiscalizata a unor jucatori de pe piata care activau in economia informala, in perioada anterioara.
In prezent, problemele cu care se confrunta sectorul il reprezinta modul de taxare a castigurilor jucatorilor, greu de aplicat si de evidentiat in contabilitate si care poate conduce si la impozitarea celor care inregistreaza pierdere neta, precum si faptul ca exista cel putin cinci initiative legislative impotriva industriei jocurilor de noroc, ceea ce determina anumite companii sa „inghete” planurile de dezvoltare si modernizare.
Sursa: Agerpres