Extrase din Mongolia si Utah de gigantul minier Rio Tinto, 8 tone de aur, argint si cupru au fost necesare pentru confectionarea celor 4.7000 de medalii olimpice si paralimpice, cele mai grele din istoria Jocurilor de vara, aflate acum sub paza severa la Turnul Londrei. „Medaliile au ajuns la Turn pe 2 iulie, iar noi le pastram sub stricta securitate”, alaturi de bijuteriile Coroanei, pana cand vor fi remise sportivilor”, a declarat Tracey Sands, purtator de cuvant al Historic Royal Palace. „Greu se poate imagina sanctuar mai bun pentru medalii – cea mai pretioasa proprietate pe care un sportiv poate spera sa o aiba – decat acest loc emblematic, adapostind de secole comorile natiunii”, a declarat primarul Londrei, Boris Johnson.
Medaliile sunt, fara discutie, pretioase, chiar daca aurul nu constituie, in realitate decat o parte infima din aliaje: o medalie de aur cantarind 410 grame contine doar 1,34 la suta (6 grame) de metal galben, restul fiind compus din argint (92,5 la suta) si cupru.
Dar cresterea nebuna a cursului aurului si argintului, multiplicata de 2 ori de la ultimele Jocuri, fac din actualele obiecte mult ravnite cele mai scumpe medalii din istoria olimpica. Cu atat mai mult cu cat dimensiunile lor (diametru de 85 milimetri si grosime de 7 milimetri) le indica drept cele mai grele produse vreodata pentru Jocurile Olimpice de vara: la Beijing, au fost de 2 ori mai usoare (circa 200 de grame…).
Totusi, trofeele londoneze raman departe de recordul stabilit la Jocurile Olimpice de iarna de la Vancouver, din 2010, cu medalii care cantareau pana la 576 grame.
Fiecare piesa realizata dupa schitele artistului britanic David Watkins pe o parte zeita greaca a Victoriei, Nike, iar pe cealalta logoul stilizat al Jocurilor de la Londra, cu un motiv instelat ca provenind e la „energia sportivilor” si o panglica evocand Tamisa.
„Fara indoiala, este obiectul cel mai perfect, daca se permite aceasta expresie, pe care l-am produs vreodata”, a declarat pentru Guardian Fergus Feeney, un responsabil al Monetariei britanice (Royal Mint), care a asigurat, in atelierele din tara Galilor baterea si gravarea medaliilor. Concret, fiecare disc de metal pretios a trecut de 15 ori sub presa speciala de 900 de tone, o munca de orfevrerie care a mobilizat 50 de artizani ai Royal Mint timp de aproape 10 luni.
„Medaliile care prezentau cel mai mic defect au fost indepartate”, a insistat Feeney. si nici nu s-a pus discutia sa existe cineva sa incerce cum ii sta cu o asemenea bijuterie, campionii trebuie sa fie primii care si le atarna de gat”.
Aurul, argintul si arama (transformata apoi in bronz) care vor straluci incepand din 28 iulie pe podiumuri (pentru premierea din cadrul a 302 ceremonii de decernare de medalii la JO) vine de departe: au fost extrase de grupul anglo-australian Rio Tinto in carierele sale din Oyu Tolgoi, in Mongolia, si Kennecott, in Utah (vestul SUA).
Desi controversele pentru alegerea firmei au existat, ca in toate cazurile, un lucru este sigur: aceste medalii din 2012 se vor pastra cu siguranta mai bine decat cele decernate la ultima editie a Jocurilor Olimpice de la Londra, din 1948: in acea perioada de severa austerizate, pojghita de aur cu care erau date trofeele era atat de subtire, incat campionii au trebuit sa le aureasca din nou de mai multe ori…
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
