Valul de solidaritate cu care sunt întâmpinați refugiații din Ucraina după izbucnirea conflictului armat din 24 februarie a.c. a cuprins nenumărate case, comunități religioase și localități. Printre acestea, se află și mănăstirile catolice de la Sighetu Marmației. Într-un timp umbrit de norii negri ai războiului din apropiere, acestea s-au arătat a fi adevărate oaze de primire și căldură sufletească pentru refugiații de diferite naționalități care sosesc din Ucraina.
Redacția Română Vatican News – Radio Vatican a cerut de la părintele Eugen Giurgică, superiorul conventului Fraților Franciscani Capucini de la Sighetu Marmației, custodia ”Fericitul Ieremia”, o scurtă descriere a situației din aceste zile. Doar trei Frați capucini locuiesc în conventul aflat la mică distanță, vreo doi kilometri, de granița cu Ucraina, dar pentru toți refugiații care bat la poartă reușesc să găsească un acoperiș, o masă caldă și un cuvânt de încurajare.
Pr. Eugen: Pace și bine! Încă de vineri, 25 februarie, la ora prânzului, când am auzit că s-a închis granița pentru a trece în Ucraina din cauza războiului, m-am consultat cu frații din comunitate și am decis să primim refugiații care vor veni din Ucraina. Avem prieteni în cadrul altor asociații care au fost din prima clipă în vamă și astfel am pregătit Casa pentru a primi pe acești oameni. Am făcut un comunicat pe pagină Facebook ”Oratoriul Sfântul Francisc de Assisi”, astfel că sâmbătă dimineață, 26 februarie, la ora 7:30, a sunat soneria de la intrare și un voluntar din Timișoara, pe nume Andrei, care nu face parte din nicio organizație, ne-a adus primii refugiați: erau patru studenți nigerieni la medicină în Ucraina, care apoi au plecat spre București.
La distanță de nici o oră, Andrei ne-a adus o familie compusă din bunici, fiica cu doi copii și o prietenă cu un copil. Ei sunt și astăzi în casa noastră pentru că atunci când, după trei zile, am deschis subiectul situației lor, au spus că încă sunt speriați și că nu știu încotro să o apuce. Îmi spun în continuu întrebând mereu cât mai pot rămâne la noi. Ei sunt în continuare speriați și parcă nu le vine să creadă că suntem alături de ei, că îi susținem și că îi primim cu atâta generozitate.
Refugiații sunt foarte speriați. Provin din multe națiuni, nu sunt numai ucraineni, ci și din Nigeria Franța America, Irak, Egipt, Liban… Ei au nevoie să găsească puțină liniște și siguranță. Noi îi susținem și îi găzduim pe unii pentru mai multe zile, pe alții pentru o zi sau câteva ore, le oferim consiliere, mâncare, medicamente, produse de igienă, haine, acolo unde este nevoie le cumpărăm bilete.
Este o mișcare continuă, iar noi ne ducem, îi luăm pe unii din vamă aducându-i în Casa noastră, apoi îi ducem acolo unde au nevoie cu mașinile noastre.
Uneori mâncarea o pregătim noi, alteori primim mâncare de la binefăcători, atât gătită cât și produse neperisabile.
Suntem mereu în mijlocul lor pentru orice întrebare și nevoie, suntem mereu pregătiți să facem curățenie să schimbăm lenjeria după fiecare persoană să spălăm, să igienizăm.
Până în prezent persoanele care au fost găzduite în casa noastră și asistate de noi în diferite forme sunt undeva la peste 150 de persoane în patru zile. După patru zile, în care am reușit să ne odihnim poate trei-patru ore pe noapte, cu siguranță poate apărea epuizarea și de aceea vom căuta alți voluntari care să ne ajute, dar toate acțiunile sunt greu prevăzut.
Ceea ce ne motivează și stă la baza tuturor acțiunilor noastre este credința în Dumnezeu, iubirea față de aproape față de oamenii care au nevoie, după exemplul și modelul Sfântului Francisc de Assisi, iar o tragedie ca aceasta nu ne putea lăsa indiferenți.
În perioada următoare avem nevoie de multă răbdare și liniște pentru a putea să îi susținem pe toți refugiații care vor trece pragul casei pentru puțină liniște și confort. Pentru moment, transportul cu ajutoare umanitare spre Ucraina este destul de dificil, dar lucrăm în viitor să realizăm transporturi spre Ucraina printr-o asociație umanitară de acolo.
În acest moment generozitatea și promptitudinea românilor ne-au ajutat să avem cele necesare pentru a-i primi cât mai bine pe oaspeții noștri. Din sugestiile primite, câteva din lucrurile necesare să le trimitem în Ucraina sunt saci de dormit, pături, truse de prim ajutor, lanterne, alimente de bază și medicamente.
La final, vă adresez salutul de ”Pace și bine!” al Sfântului Francisc de Assisi, care ne însoțește zi de zi și ne îndeamnă să fim oameni ai păcii și ai binelui omului în sufletul, în inima și în viața de zi cu zi.
Sursă: VaticanNews.ro