Sunt cel mai norocos om de pe pământ, asta și pentru că am cea mai bună mamă din lume! Astăzi fac in gând si in minte! Fac in suflet un remember peste ani al gândurilor mele închinate MAMEI mele!
Astăzi e ziua ei, a celei care mi-a dat viață, m-a crescut și m-a educat cum a știut mai bine. Nu a fost ușor, dar și-a asumat și acest rol cu aceeași seriozitate și dedicare cu care de mai bine de 40 de ani salvează vieți.
Mama mea nu este doar îngerul meu păzitor, ci al tuturor pacienților pe care i-a tratat și îi îngrijește cu părintească grijă. Sunt mulți oameni buni printre noi, am avut privilegiul să cunosc foarte mulți dintre ei, dar sincer vă spun, nu mulți se ridică la nivelul mamei mele.
Crede în Dumnezeu și, în anii de când profesează, s-a rugat Lui cu ardoare în multe momente nu doar pentru familia ei, ci pentru toți. Iar atunci când știința se întâlnește cu credința, se întâmplă minuni!
Îți mulțumesc, mamă, pentru tot ceea ce ai făcut și faci pentru mine, pentru noi toți. Sunt mândru că sunt fiul tău!
Îi mulțumesc bunului Dumnezeu!
Dumnezeu a făurit multe ființe, locuri și lucruri minunate, iar printre cele mai desăvârșite creații ale Sale se numără mamele. Toate mamele sunt speciale. Toate mamele, deși umane, au puteri supranaturale. Grijă și iubire fără de sfârșit, blândețe, înțelegere, sprijin, curaj și dăruire, la un nivel de care nici o altă ființă din lume nu se poate apropia măcar.
Mama mea este cea mai minunată. Cea mai bună, cea mai frumoasă, cea mai generoasă. Îmi aduc aminte, copil fiind, cât de supărat eram că trebuie să plece la muncă. Nu înțelegeam de ce trebuie să împart grija și atenția ei cu pacienții de la spital. Abia când m-a luat cu ea prima dată la serviciu, am înțeles că mama mea este un om foarte special.
Prin meseria pe care a ales-o și pe care o practică de mai bine de 40 de ani cu onoare, demnitate și dăruire, este ca o mamă și pentru miile de pacienți pe care i-a vindecat. Mulți nu înțeleg de ce este atât de apreciată în domeniul ei, de ce o ridică toți în slăvi, însă este atât de simplu: empatia față de bolnav, printre altele. Un cuvânt bun, o strângere de mână, pe lângă tratamentul adecvat, fac minuni! Iar mama mea, cu Dumnezeu în suflet și de mână cu pacienții grav bolnavi, a făcut adesea minuni…
Un super-erou în halat alb. Un medic care a intrat în acest sistem și nu i-a plăcut ce a găsit, astfel că a transformat un spital jalnic într-o unitate medicală care astăzi este printre cele mai moderne din nord-vestul țării. Un om cu un suflet atât de mare și minunat, corect, un caracter atât de just, cu un comportament ireproșabil, încât și adversarii familiei Cherecheș, puțini și inevitabili, o respectă și o admiră.
Așa este ea, mama mea, dr. Viorica Chereches, care astăzi își aniversează ziua de naștere.
Ce aș putea să spun astăzi, MAMĂ, să cuprindă și să exprime toată iubirea, recunoștința și prețuirea pe care ți le port? Pentru că nu sunt cuvinte suficiente și potrivite să exprim tot ceea ce simt și meriți să auzi mai ales astăzi. Este ziua ta de naștere, MAMĂ. Un moment special, în care toată ființa mea este recunoscătoare divinității că te-a ales să fii mama mea. Cea mai bună, mereu iubitoare, neobosit răbdătoare și prezentă pentru copilul ei. Îți mulțumesc pentru toate acestea, dar și pentru lecția de neprețuit pe care mi-ai predat-o: ai știut și știi să îmi fi mamă mie, fiului tău, dar și celor care pe parcursul anilor au găsit în mâinile tale de medic, dar mai ales de OM, îngrijire, ajutor, alinare…
Ți-aș aduce toate florile din lume la picioare, în semn de mulțumire. Ar fi însă prea puține…Mă voi ruga mai bine bunului Dumnezeu să te protejeze, să te țină sănătoasă și puternică mulți ani de acum înainte, să poți continua să fii mama mea bună, medicul care aduce speranță acolo unde pare că nu mai există, omul care ajută mereu, neobosit, pe cei aflați în nevoie. Îți mulțumesc, MAMA, că mi-ai dat viață, m-ai crescut și educat cum ai știut mai bine. Dar mai ales că ai sădit în mine dorința de a-ți urma exemplul, de a oferi bine chiar și când primesc rău, de a ajuta chiar și atunci când nu este datoria mea, să clădesc acolo unde alții văd numai ruine și nu ar fi îndrăznit, să aduc lumină acolo unde nu mai există speranță, să ofer neobosit, să mă ofer comunității mele, pentru binele oamenilor și al cetății.
Îți mulțumesc, MAMA, pentru tot și îmi cer iertare pentru toate momentele în care au curs lacrimi din ochii tăi pentru mine…Pentru clipele în care ai suferit din cauza mea și pentru care pot doar să îți sărut ochii, sperând că nu vor mai lăcrima vreodată. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că te-a ales să îmi fi mamă și mă rog și îmi doresc ca toți oamenii să aibă parte de mame ca tine.
La mulți ani binecuvântați, mamă iubită și prețuită!
Cătălin Cherecheș