Moș Nicolae sau Moș Niculai este unul dintre cele mai așteptate personaje ale lunii decembrie. Se știe deja despre el că aduce cadouri copiilor în ghete, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, însă de unde a pornit cu adevărat tradița darurilor?
Care este legenda lui Moș Nicolae. Îndrăgitul Moș este un personaj legendar, asemenea lui Moș Crăciun, considerat un erou de către copiii din întreaga lume, care poartă costum roșu și oferă cadouri în ajunul zilei de Sfântul Nicolae.
Ierarhul Nicolae este denumit ocrotitorul copiilor și este celebrat în zilele noastre pe data de 6 decembrie, data morții sale, în anul 352.
Tradiția zilei își are originea în povestea personajului legendar și mitic, care a existat cu adevărat în persoana episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi), persoana cu credință nețărmurită în Dumnezeu, ce a trăit în secolul al IV-lea.
Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune față de cei săraci și năpăstuiți, dar și miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor”.
Nicolae a crescut într-o familie credincioasă și, încă de la o vârstă fragedă, a studiat Sfânta Scriptură și s-a arătat iubitor față de toate persoanele nevoiașe pe care le întâlnea. I s-a încredințat lui Dumnezeu și a plecat către o mănăstire, pentru a se călugări, însă altul i-a fost drumul mai târziu. Când a rămas fără părinți, și a primit moștenire averea familiei, Sfântul Nicolae nu a păstrat-o pentru el, ci a ajutat toate persoanele nevoiașe pe care le-a întâlnit.
În tradițiile românești, Sfântul Nicolae este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor şi al călătorilor, al fetelor nemăritate, al mireselor şi, în mod special, al copiilor mici. Sfântul a fost rânduit spre cinstire în ziua de 6 decembrie pentru că în această zi el i-a apărut în vis Sfântului Împărat Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe cei trei tineri nevinovaţi care urmau a fi omorâţi a două zi.
Deşi a fost cunoscut şi iubit încă din timpul vieţii sale, săvârşind nenumărate minuni, Sfântul Nicolae începe să fie cinstit din secolul al VI-lea, la peste două sute de ani de la adormirea lui.
Majoritatea copiilor din lume știu că, în luna decembrie, Moș Nicolae trece pe la casele lor și le lasă daruri în ghetuțe. De numele lui sunt strâns legate mai multe legende, iar una dintre ele este aceea că a ajutat o familie de trei fete sărmane, care nu se puteau mărita, pentru că nu avea zestre.
Tatăl lor își pierduse averea și, odată cu ea, și speranța că le mai poate oferi un cadou atunci când vor dori să se căsătorească. Pentu a le salva de sărăcie, Ierarhul Nicolae a aruncat saci de monede de aur prin fereastra deschisă a casei, astfel încât fiecare fiică să ducă o viață mai bună, să aibă o zestre și să se poată căsători. Potrivit legendei, săculeții cu bani au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete, iar de aici a început obiceiul de a pune daruri în ghete în ajunul zilei de Moș Nicolae.
Tot o tradiție cunoscută de Moș Nicolae, des auzită în legendele despre viața personajului, este și că, în noaptea de 5 spre 6 decembire, copiii pot primi o nuielușă dacă nu au fost ascultători în timpul anului. Această legendă a pornit de la faptul că Sfântul Nicolae a fost învestit cu rolul de ocrotitor al familiei, care intervenea, atunci când era nevoie, în educația copiilor. Așa se face că, dacă cei mici nu ascultau, ei puteau primi o nuielușă. Însă, nuielușa trebuia să fie de măr și, imediat după sărbătoarea de Sfântul Nicolae, trebuia pusă în apă.
Se spune că, dacă crenguța de măr înflorea până la Crăciun, atunci Sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a primit-o.
Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit ușor în toată lumea și, în aproape fiecare țară din Europa, oamenii au adaptat tradițiile și obiceiurile zilei. Încă din secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.
În Germania, tradiția sărbătorii de Moș Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creștină a Sfântului , care este văzut de germani ca un bătrân ce poartă un sac în spate și o nuielușă în mână. Dacă n-au fost cuminți, copiii primesc nuielușe, cartofi sau cărbuni.
În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moș Nicolae și colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.
Copiii din Franța lasă pentru Moș Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgărușul lui morcovi și puțin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc daruri precum: ciocolată, turtă dulce, fructe și trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.
Îndeosebi în regiunile din estul Franței, cei mici știu că Moș Nicolae vine călare pe un măgăruș, alături de Pere Fouettard (Moș Nuielușă), înveșmântat în negru. Dacă Moș Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i ceartă pe copiii care n-au fost cuminți, dându-le o nuielușă.
În Olanda, potrivit tradiției, moșul ajunge și cu însoțitorul său, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moș Nicolae cu darurile și dulciurile pentru copiii cuminți.
În Belgia și Luxemburg, copiii își lustruiesc și pregătesc ghetuțele în fața ușii și, la fel ca micuții francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moșul, morcovi și zahăr pentru calul lui.
Moș Nicolae este foarte iubit și de copiii din Austria, care-l știu drept pe un bătrân îmbrăcat asemenea unui episcop, cu o carte mare în mână în care îngerii au scris faptele din întreaga lume. Moșul călătorește alături de Krampus, care ține în mână o nuia destinată micuților care nu au dat ascultare părinților.
Copiii din Italia pun pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-și notează dorințele, promițându-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiția numită „Rito delle nubili” (ritualul celor necăsătoriți). Tinerele fete, care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita, primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească.
În Polonia, Moș Nicolae este o personalitate divinizată și respectată. Îmbrăcat în haine de onoare și purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger și colindă întreaga țară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb.
Odată intrat într-o casă, Moș Nicolae ascultă rugămințile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă și le dăruiește apoi icoane, mere roșii, portocale și „pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere și mirodenii).
În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii își pun încălțămintea afară, în fața ușii, așteptând să o găsească a doua zi încărcată de fructe, bomboane, monede și mici jucării. Cel care îl însoțește pe Moș Nicolae, numit Parkel, pune în încălțările copiilor obraznici cărbuni și cenușă. În tradiția românească, Moș Nicolae apare pe un cal alb, semnificând prima zăpadă care cade la începutul iernii.