Procurorii DIICOT care au preluat dosarul violenţelor jandarmilor de la protestul din 10 august 2018 l-au reunit cu cel în care se cercetează lovitura de stat sesizată de Jandarmerie, pentru a fi cercetate concomitent. Până acum, niciun jandarm nu a fost trimis în judecată, doar protestatari.
Parchetul General anunţa la începutul lunii iulie 2019 că declină dosarul violenţelor jandarmilor la protestul din 10 august către DIICOT, structură ce avea la rândul său o anchetă în curs asupra aceloraşi evenimente. Secţia Parchetelor militare instrumenta un dosar în care erau cercetaţi colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române la acea vreme, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, atunci adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director al Jandarmeriei Bucureşti şi secretarul de stat al MAI, în acel moment, Dan Chirică.
Deşi iniţial DIICOT ceruse dosarul doar pentru a analiza posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul deschis la DIICOT la sesizarea Jandarmeriei Române, pentru o presupusa lovitură de stat, Procurorii Secţiei parchetelor militare au precizat ulterior că în cauză sunt dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi au declinat întregul dosar. Declinarea s-a produs la 11 luni după violenţele din Piaţa Victoriei.
Evenimentul a cărui cercetare se află pe masa procurorilor DIICOT începe în data de 10 august 2018 când zeci de mii de oameni, parte dintre aceştia fiind români veniţi din diaspora, au protestat în Piaţa Victoriei, cerând demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de atacul repetat la justiţie al Partidului Social Democrat, al cărui lider şi totodată şef al Camerei Deputaţilor, la acea vreme Liviu Dragnea, era condamnat la închisoare, dar şi pentru demiterea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Violenţele între protestatari şi forţele de ordine nu au întârziat să apară, iar manifestaţia a degenerat deoarece printre manifestanţii paşnici s-au aflat şi grupuri violente ale căror acţiuni au condus la reacţia brutală a forţelor de ordine, care au intervenit cu gaze lacrimogene, grenade cu gaz lacrimogen, tunuri de apă, dar şi cu violenţă brută pentru a dispersa mulţimea şi a evacua zona.
Intervenţia în forţă, spunea la acel moment purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru, a fost justificată, iar dispozitivele de acţiune au fost dimensionate proporţional cu violenţele, el a afirmat totodată că acţiunea a fost aprobată printr-un ordin dat de prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ora 23.11. Spusele sale au fost contrazise de purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu, care a precizat că ordinul pentru a se interveni împotriva protestatarilor a fost întocmit de „comandantul acţiunii” la ora 20 şi aprobat imediat de prefectul Bucureştiului prin contrasemnare. Peste 450 de oameni au fost răniţi, iar 70 au fost spitalizaţi după acea noapte.
În urma violenţelor din noaptea de 10 spre 11 august 2018, aproximativ 700 de protestatari au depus plângeri la Parchetul General, Poliţie sau Parchetul Militar al Tribunalului Bucureşti împotriva jandarmilor, pe care îi acuzau de violenţă, dar şi împotriva ministrului de Interne de atunci, Carmen Dan, şi a lui Liviu Dragnea. Totodată, şi 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat că au fost agresaţi de protestatari.
La protest a fost prezent şi Bogdan Pîrlog, locotenent-colonel şi procuror al Parchetului Militar Bucureşti. Pîrlog nu a făcut parte din centrul de comandă şi nici nu a coordonat sau supravegheat acţiunile jandarmilor, aşa cum Carmen Dan a întărit ulterior, însă acesta s-a autosesizat şi a deschis dosarul 10 august.
Pe 14 august 2018, Parchetul General dă un comunicat în care precizează că Secţia Parchetelor Militare preia de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti dosarul privind incidentele violente produse cu ocazia mitingului organizat în Piaţa Victoriei.
Preluarea dosarului a fost realizată pentru a se cerceta unitar evenimentele, luându-se în calcul plângerile împotriva ministrului Afacerilor Interne, prefectului municipiului Bucureşti, conducerii Jandarmeriei Române şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Astfel, s-a constituit un dosar penal la nivelul Secţiei Parchetelor Militare, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi purtare abuzivă.
Pe 3 septembrie 2018, Parchetul General dă o cifră oficială în privinţa plângerilor depuse şi anunţă că 770 de plângeri penale au fost înregistrate la Secţia Parchetelor Militare din partea unor persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor la protest.
Pe 12 septembrie 2018, Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT tot în cazul mitingului din 10 august, sesizarea vizând infracţiuni împotriva ordinii de stat, reprezentate de o presupusa lovitură de stat.
Între timp, în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august au fost audiaţi şi preşedintele PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, comandantul Brigăzii Speciale a Jandarmeriei, Cătălin Paraschiv, primarul general al Capitalei, Gabrirela Firea, prefectul Capitalei, la acel moment, Speranţa Cliseru, subprefectul Capitalei, Corneliu Cîrstea, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe Nucu Marin şi viceprimarul Aurelian Bădulescu.
Sursa: Gândul.info
– Servicii de creare site web
