Guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Prin aceasta este garantat principiul confidentialitatii in ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului (sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare), precum si in ceea ce priveste identitatea parintilor firesti.
Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967 si la care Romania a aderat prin Legea nr.15/1993, prevede, in art.20, exigentele pentru asigurarea confidentialitatii asupra datelor si informatiilor care privesc viata privata atat a parintilor firesti ai copilului, cat si a viitorilor adoptatori.
Respectand acest principiu si conceptia generala a Legii nr.273/2004, noul act normativ va da posibilitatea instantei judecatoresti ca, in anumite conditii si cu respectarea confidentialitatii asupra datelor continute in dosarul de adoptie, sa poata solicita din nou consimtamantul parintilor firesti, in cea de-a treia etapa a procedurii adoptiei, si anume in faza de incuviintare propriu-zisa a acesteia, astfel cum a impus Curtea Constitutionala prin Decizia nr.369/2008.
Astfel, instanta care solutioneaza cererea de incuviintare a adoptiei va putea solicita din nou consimtamantul la adoptie a parintilor firesti, daca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil, au aparut elemente noi in situatia acestora, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial.
Luarea consimtamantului parintilor firesti de catre instanta care solutioneaza cererea de incuviintarea a adoptiei se va face in conditii strict determinate, astfel incat conferirea calitatii de parte parintilor firesti in cererea de incuviintare propriu-zisa a adoptiei (etapa a III-a a procedurii), cu posibilitatea acestora de a reveni oricand si in orice conditii asupra consimtamantului sa nu afecteze intreaga procedura, toate demersurile efectuate pentru gasirea unei familii adoptatoare si pentru verificarea compatibilitatii intre aceasta si copil si nici sa nu confere automat persoanelor implicate – parinti firesti, pe de o parte si adoptatori pe de alta parte – acces reciproc la toate actele si lucrarile dosarului, avand in vedere ca acesta contine o serie de informatii de natura strict personala (situatie materiala, stare de sanatate, cazier judiciar, profil psiho-social, etc).
Invitatia se va adresa parintilor firesti in conditii de confidentialitate, in camera de consiliu, fara a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la persoana sau familia adoptatoare.
Procedura adoptiei in Romania are trei etape
In prezent, potrivit reglementarii cuprinse in Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, procedura adoptiei este conceputa in trei etape distincte:
– prima etapa – deschiderea procedurii adoptiei, ocupandu-se de relatia copil –parinti firesti, este gestionata de instanta din raza teritoriala a domiciliului initial al copilului, care se afla fie la parintii firesti, fie in centrul de plasament, fie in alta institutie de ocrotire.
– a doua etapa judiciara – solutionarea cererii de incredintare in vederea adoptiei – este de competenta aceleiasi instante ca si in cazul primei etape.
– a treia etapa – a incuviintarii propriu-zise a adoptiei – priveste adoptia din perspective relatiei copilului cu posibilul adoptator. Competenta apartine instantei de la domiciliul adoptatorilor.
Exceptii la adoptie prevazute in noul act normativ
Potrivit art,12 alin. (3) din lege, daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte la adoptie este suficient pentru deschiderea procedurii adoptiei.
Avand in vedere ca in practica este posibil ca, dupa deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului, sa inceteze motivul care au determinat imposibilitatea la acel moment a exprimarii de catre parintele firesc a consimtamantului – de exemplu, prin stabilirea paternitatii, prin aparitia celui declarat mort sau disparut, prin ridicarea interdictiei sau incetarea oricarei alte cauze care l-a impiedicat sa-si manifeste vointa – s-a reglementat o procedura de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei, in cadrul careia instanta sa aiba posibilitatea sa reevalueze, cu concursul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, efectele noului context familial asupra situatiei copilului (care poate antrena modificari majore in starea sociala, materiala, educationala etc. care a determinat masura de protectie), astfel incat instanta sa aiba toate elementele esentiale pentru a stabili daca adoptia ramane, in continuare, cea mai adecvata masura de protectie si daca mentine sau nu hotararea de deschidere a procedurii adoptiei.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
