Conform credintei populare, Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile Facerii, cere adapost lui Mos Ajun. Motivand ca este om sarac, o refuza, dar o indruma spre fratele sau, mai mare si mai bogat, Mos Craciun. Se spune ca acesta era un om rau, in schimb sotia lui, Craciuneasa, femeie miloasa si buna la suflet, le-a oferit adapost, dar fiindu-i frica de mania lui Craciun a ascuns-o in grajdul pentru animale. Craciun, afland cele petrecute, s-a maniat si a taiat mainile sotiei sale. Atunci Fecioara Maria a facut o minune lipind bratele Craciunesei la loc. Aceasta intamplare a dus la transformarea lui Craciun intr-un om blajin si plin de mila.
Traditia legata de Mos Craciun, care imparte daruri copiilor cuminti in noaptea de Craciun (24/25 decembrie), a aparut in secolul al IX-lea. El este imbracat intr-un costum rosu cu blanita alba pe margini, cizme negre si o caciula rosie, cu o barba mare si alba ca zapada.
Marele secret al adresei lui Mos Craciun a fost divulgat in 1927, la un post de radio finlandez, de catre Markus Rautio („Uncle Markus”), gazda emisiunii „Ora Copiilor”. El a declarat ca Mos Craciun locuieste in Muntii Korvatunturi (in traducere, „Muntele Ureche”), care se afla in tinutul Savukoski, la granita Finlandei cu Rusia.
Spiridusii si renii lui Mos Craciun sunt personaje importante in legendele legate de Craciun. Fiecare dintre cei sase spiridusi are misiunea sa.
Bushy Evergreen este inventatorul masinii magice de fabricat jucarii. In timpul anului spiridusii construiesc jucarii. La locuinta mosului sosesc zilnic o multime de scrisori trimise de copii din toata lumea. Shinny Upatree este cel mai vechi prieten al lui Mos Craciun si cofondator al satului secret din Laponia, de a carui paza se ocupa Pepper Minstix.
Alabaster Snowball este administratorul Listei celor Cuminti si Neastamparati, iar Sugarplum Mary este ajutorul sotiei lui Mos Craciun. Wunorse Openslae a facut sania lui Mos Craciun si o intretine pentru performante uimitoare. Se spune ca renii ating viteze mai mari decat luminile pomului de Craciun.
Cel mai cunoscut dintre renii lui Mos Craciun este Rudolph. El ii conduce pe ceilalti reni — Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen.
Atunci cand nu este foarte grabit, mosul se odihneste mancand din prajiturelele si laptele pe care copiii le pregatesc pentru el. In SUA exista 34 de locuri ce poarta numele renilor. Dintre acestea, 27 sunt in Alaska.
Traditii in Ajunul Craciunului la romani
Ziua Craciunului se bucura de o pregatire speciala inca din ziua premergatoare acestei sarbatori, numita Ajunul Craciunului (24 decembrie). La sate, indeosebi, sunt pastrate mult mai bine traditiile acesteia.
In Ajunul Craciunului, gospodinele pregatesc covrigi, colaci (care, in traditia populara trebuie sa aminteasca de infasurarea unei maini cu degetele intinse apartinand Craciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nasterea pruncului si careia i-au fost taiate mainile). Colacii sunt pregatiti pentru colindatorii care vor veni sa ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dati colindatorilor copii, colaceii sunt pentru colindatorii mai numerosi, iar colacii vor fi ai flacailor si ai colindatorilor neamuri.
De asemenea, se pregatesc turtele, care se mai numesc si “scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nasterea Mantuitorului. Acestea sunt presarate din timp cu apa calduta, cu zahar pisat, amestecat cu nuca sau cu samanta de canepa. In seara de Ajun, stapana casei merge in “casa mare”, aseaza pe masa de sub icoana o sticla de vin rosu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o alta farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar in cele patru colturi ale mesei cate un colac. Intre cei din partea dreapta se pune cate un fuior de canepa despre care unii spun ca ar fi barba lui Mos Craciun.
Impodobirea mesei din seara de Ajun difera de la o zona la alta, dar are in comun faptul ca toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie sa guste pana ce preotul nu binecuvanteaza masa, nu gusta din felurile de mancare si nu cinsteste un pahar cu vin. La plecare, parintele ia banii de sub fata de masa, doi colacei si o parte din vinul din sticla, iar dascalii poarta traistele de colaci.
Sfintirea mesei de Ajun si vestirea Nasterii Domnului este o datina veche indeplinita de preoti si insotitorii acestuia. In popor se spune ca Ajunul Craciunului presupune un post aspru. E indicat chiar sa se ajuneze si pana nu se iveste prima stea de seara, care aminteste de steaua observata de magii de la Rasarit, nu trebuie sa se manance nimic si astfel omul va fi sanatos, va avea mult noroc si va fi mai demn pentru Sfanta Impartasanie.
Exista credinta ca in Ajunul Craciunului cerurile se deschid si de acest moment nu se pot bucura decat oamenii buni, iar cetele ingeresti pot fi auzite doar de cei curati la suflete. Deschiderea cerului permite oricarui crestin sa isi puna o dorinta, care cu certitudine se va indeplini.
In seara lui Ajun, stapanii caselor au datoria sa adune de prin sat toate lucrurile imprumutate pentru ca locul lor este acasa. De asemenea, fetele nemaritate roaga mamele sa-l determine pe preot sa zaboveasca un timp pe laita si sa manance cate ceva, ca astfel petitorii lor sa nu intarzie. Femeia care se ocupa de colacii pentru Craciun se duce in gradina sau in livada si cu mainile pline de aluat spune: “mar, astfel rodnic sa fii cum sta aluatul pe mainile mele”. Alte gospodine dupa ce dau painea in cuptor nu uita imediat sa spuna: “cum e cuptorul, lopata plina de paine, asa sa fie copacii, pomii plini de poame”.
In pregatirea Ajunului Craciunului sunt implicati si copiii de toate varstele, care, cu mult timp inainte, s-au pregatit pentru a umbla cu colindatul.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
