În cateheza audienței generale de miercuri, 5 iunie, din Piața San Pietro, pontiful s-a oprit asupra numelui cu care este numit Duhul Sfânt în Biblie.
Spunând că primul lucru pe care îl știm despre o persoană este numele, prin care îl chemăm, îl distingem și ne amintim de el, Sfântul Părinte a reliefat că și cea de-a treia persoană a Trinității are un nume: Duhul Sfânt. Însă – a explicat – „Spirit” este versiunea latinizată, amintind că numele sub care l-au cunoscut primii destinatari ai revelației, pe care l-au invocat profeții, psalmiștii, Fecioara Maria, Isus și apostolii, este Ruach, care înseamnă suflare, vânt, respirație.
Papa Francisc a reliefat că, în Biblie, numele este atât de important încât aproape că se identifică cu persoana însăși, așa cum este și în cazul numelui Ruach, care conține prima revelație fundamentală despre persoana și misiunea Duhului Sfânt.
Prin observarea vântului și a manifestărilor sale, scriitorii biblici au fost conduși de Dumnezeu să descopere un „vânt” de o natură diferită – a precizat pontiful, subliniind totodată că nu este o coincidență faptul că, la Cincizecime, Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli însoțit de un „vuiet, ca la venirea unei vijelii puternice” (cf Fapte 2,2), fiind ca și cum Duhul Sfânt ar fi vrut să-și pună semnătura pe ceea ce se întâmpla.
Insistând asupra a ceea ce ne spune numele Ruach despre Duhul Sfânt, pontiful a reliefat că imaginea vântului servește în primul rând pentru a exprima puterea Spiritului divin. „Spirit și putere”, sau „puterea Spiritului” este o combinație recurentă în întreaga Biblie. Căci vântul este o forță copleșitoare și de nedomesticit. Este capabil chiar să miște oceanele.
Însă, Sfântul Părinte a insistat asupra necesității de a descoperi sensul deplin al realităților biblice, motiv pentru care nu trebuie să ne oprim la Vechiul Testament, fiind însă necesar să ajungem la Isus. Alături de putere, Isus va evidenția o altă caracteristică a vântului, aceea a libertății sale. Lui Nicodim, care îl vizitează noaptea, îi spune solemn: „Vântul suflă unde vrea, îi auziți glasul, dar nu știți de unde vine și unde se duce: așa este oricine este născut din Duh” (Ioan 3,8).
Vântul – a mai explicat pontiful – este singurul element care nu poate fi controlat, nu poate fi „îmbuteliat” sau închis. A pretinde să îl închizi pe Duhul Sfânt în concepte, definiții, teze sau tratate, așa cum a încercat uneori raționalismul modern, înseamnă să îl pierzi, să îl anulezi sau să îl reduci la spiritul uman pur și simplu. Există însă o tentație asemănătoare în domeniul ecleziastic, și anume aceea de a vrea să-l închidă pe Duhul Sfânt în canoane, instituții, definiții. Duhul creează și însuflețește instituțiile, dar el însuși nu poate fi „instituționalizat”. Vântul suflă „unde vrea”, la fel și Duhul își distribuie darurile „cum vrea” (1 Cor 12,11).
Pontiful a evidențiat totodată că Sfântul Paul va face din libertatea de acțiune a Duhului legea fundamentală a acțiunii creștine: „căci Domnul este Duhul și unde este Duhul Domnului acolo este libertate” (2 Cor 3,17). Sfântul Părinte a explicat că este vorba de o libertate cu totul specială, cu totul diferită de ceea ce se înțelege în mod obișnuit. Nu este libertatea de a face ceea ce se vrea, ci libertatea de a face liber ceea ce vrea Dumnezeu! Nu libertatea de a face binele sau răul, ci libertatea de a face binele și de a-l face în mod liber, adică prin atracție, nu prin constrângere. Cu alte cuvinte, libertatea copiilor, nu a sclavilor.
În încheierea catehezei, pontiful a amintit versetul din Evanghelia după sfântul Ioan, capitolul 8, 36: „Dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi” (In 8,36), îndemnându-ne să-i cerem lui Isus să ne facă, prin Duhul său Sfânt, bărbați și femei cu adevărat liberi. Liberi pentru a sluji, în spirit de dragoste și bucurie”.
În cadrul saluturilor în diferite limbi, Sfântul Părinte și-a îndreptat gândul, ca de obicei, spre cei bolnavi, spre vârstnici, dar și spre tineri, îndeosebi spre suplurile care s-au unit de curând în sacramentul căsătoriei.
Primiți acum binecuvântarea Sfântului Părinte de la finalul audienței generale de miercuri, 5 iunie, din Piața San Pietro.