18 iulie 2009 cu Zoia si Brena
340C la BaiaMare, orasul nord-vestic paradoxal devenit de aproape un deceniu un felde pol al caldurilor secetoase estivale dupa ce anterior fusese un polal verilor capricioase, reci si cu ploi abundente.
27,5 C in umbraindoielnica a apartamentului. Astepti, mintindu-te evident, racoareaplacuta a serii mai ales dupa ce Agentia Nationala de Meteorologieanunta pentru intervalul 18 iulie 2009 ora 18-19 iulie 2009, ora 20iminente vijelii cu furtuni, averse 25-30 l/mp si descarcari electrice,cehii fiind in plin cod rosu iar ungurii in cod galben.
Uitandu-tela cer vezi doar un infinit spalacit-lesinat azuriu. Nici urma de norisi-atunci… de unde ploi si o (asteptata, binevenita) scadere detemperatura de 10 C? Si, totusi in zori rafale reci bantuisera orasuldar pe la 10 fusesera mai putin violente si… desertic de fierbinti.
Vezi GALERIA FOTO (click aici…)
Iesimdin vizuina dupa ora 18,30 iar atingerea capotei autoturismului mafrige precum o plita incinsa. Nici volanul nu-l pot tine decat cuburicele degetelor mimand un vel de arpegiu pe claviatura unuiacordeon. Intrarea in habitaclu pare sinonima cu ascunderea dementialain maruntaiele unui cuptor cu microunde. Broboanele de sudoareinvadeaza instantaneu dermul, aglutinandu-se-n inumane paraiase.
Haispre Ferneziu–Firiza–Blidar, poate codrii din jur, versantii adunati,vor fi in masura sa ne aduca un dram de prospetime si racoare.
Oprimla circa 200 m aval de baraj, la confluenta vaii Slipului cu valeaFiriza.
Luam aminte la bolovanoasa albie aproape seaca, flancata desirurile arinilor negri, pe alocuri oglindindu-si severele coroane inputinele ochiuri de apa aproape limpezi.
Depasim, slalomand serios,stivele imense de busteni de molizi (atacati de ipide) pentru a intrain albie, evaluand bolobanii andezitici multimilenar slefuiti sirotunjiti de ape.
Nu trebuie decat sa dai frau liber imaginatieicreative pentru a te bucura si lasa rasfatat de bizareria inimaginabilaa formelor, ba chiar si a culorilor. Apoi poti juca un fel de sotronsarind din piatra-n piatra, vanand diabolic prin obiectiv parelniceforme, umbre ori irizatii fascinante de lumini sau un sarpe incins dearsita, refugiat strategic sub oglinda unei bulboane, lasand vederii uncilindric trunchi galben-auriu cu un mirabil desen geometric, ca devipera.
Revenim dupa vreo jumatate de ceas, fara a fi simtit binefacatoarea racoare a vaii.
Admiramo minunata casuta traditional spoita in ciudate combinatii cromatice dealbastru ultramarin, alb, verde si portocaliu, totul incredibil dearmonios asortat desi, intr-un fel, flagrant clasic anti academic.
Autoturismele curg in valuri dinspre baraj Firiza.
Aceeasifojgaiala, pare-se si mai intensa, ca de furnicar sau stupautomobilistic e remarcabila dupa ce depasim cabana Baraj Firiza, inplus, fara a prea realiza de ce, te trezesti subit cu cate unhalucinant driver ce-ti serpuieste acrobatic prin fata. O fi beat? Efiresc sa te intrebi trezindu-te la nici 3-4 m cu el, blocandu-tisensul de mers. Ma dumiresc repede dupa cele dintai zdruncinaturi ce-mizgaltie salbatic rarunchii si mintea. Asfaltul e gaunos, pare maidegraba un hidos-asimetric fagure decat un covor asfaltic. Atunci sperica totul sa fi fost doar o intamplare. Dar nu e deoarece fagureleasfaltic devine tot mai prezent, distructiv, impunand soferii lafantasmagorice acrobatii pentru a evita cat de cat ceea ce se maipoate. E imposibil, iti spui rationand cu elementar bun simt, ca celmai circulat drum spre locatiile de turism (picnicaresc) sa arate-n asahal la o aruncatura de bat de buricul urbei (a carei administratii selauda ca e interesata de promovarea turismului). Se poate insa si astafiindca mai mult ca sigur edilii & ciracii lor isi petrec weekend-urile alt-unde, poate prin Capri, Corfu, Bahamas sau Monte Carlo?!
Secircula doar pe circa 75 % din carosabilul terciuit-santieristicfiindca restul e folosit ca spatiu de parcare. Driverii au coborat in(asa zisa!) zona de protectie speciala a lacului de acumulare Firiza,picnicarind vartos in padurea tanara.
O multime si-au instalatveritabile tabere de corturi pe mal si indeosebi prin padure, aproapede golful pitoresc de la deversarea Vaii Romane. E absolul elementarfiziologic daca bei si mananci, adica dupa ingesta, sa urmeze egesta.Nu-i niciun WC ecologic prin jur, nici macar vreo mioritic latrina darasta e absolut normal din moment ce zona e declarata a fi una deprotectie speciala, fiind vorba de rezerva de apa potabila abaimarenilor. Si totusi turistii urineaza, defeca, polueaza(in)constient in unica lor sursa de apa potabila. Dar bine, te-ntrebiretoric, unde vor fi fiind reprezentantii Apelor Romane, Agentia pentruProtectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, politia comunitara,jandarmii, Directia de Sanatate Publica/ Politia Sanitara? Probabil lapicnic pe malul lacului Firiza sau aiurea, doar e sambata seara.
Picnicariicu siguranta depasesc cifra 1000, poti lesne face un calcul numarandautoturismele pitite strategic pe acostament ori cambrate prin santurisi taluzuri, prin sau adesea peste vegetatie, la umbra.
Stop,imi impun! Doar iesiseram pentru a ne bine dispune si… racori, nupentru… dar cum ai putea oare sa nu bagi in seama (a)normalitatea ?
Cemulte si minunate flori decoreaza terasa Popasului Caprioara, apoi acaselor si vilelor insirate de-o parte si alta a drumului! Semnindiscutabil al gustului pentru proaspat si frumos. Ce pitoresti (darmulte lasate prada degradarii) sunt tot mai putinele casute batranesticu tarnaturi lipite si sustinute de stalpi de stejar, cu fatadelemurluite cu lut, balega de cal si stroh apoi spoite, ca de basm, cu miisi mii de motive florale pe un fond verde-fistic, albastru ultramarinsau galben-portocaliu. Unele dintre ele au fost inspirat reamenajate incochete si functionale casute modeste (dar cu cert bun gust) de vacanta.
Oprimla iesirea din Firiza spre Blidar pentru a mai savura o datasantinelele zecilor de glastre albastre cu muscate multicolore ce stauinsirate pe pervazul tarnatului casei batranesti. Gazda, o septuagenaravanjoasa, e-n curte si ne zambeste mandra de florile ei. O stim siadmiram an de an, de multa, multa vreme. Oare cati turisti ii admira sinemuresc florile intr-un sezon estival? Ei si?!
De-acum incolointram in Blidar iar vilele etajate, cu imense ferestre luminoase sitraznind de fantasmagorice baldachine si terase cu inoxuri itistrepezesc mintea si ochii. Din fericire acestea alterneaza cu tot maiputinele gospodarii traditionale. Fostele minihidrocentrale aleElectrica, deliberat parca lasate prada distrugerii, au fostprivatizate, devenind subit cochete, pitoresc-atractive, cu incintepavate si curate (de ce pot italienii si nu romanii asta?). Au aparutin ultimul an si cateva adevarate casute de vacanta de inspiratietiroleza, amenajate din barne de lemn, estetice, functionale, degajandnespusa caldura si armonie de ansamblu, la asta concurand simultitudinea glastrelor sau a straturilor cu flori de tot felul dinjurul lor.
Autoturismle nu mai contenesc sa curga la vale.Parcarea de la Pensiunea Lostrita e aproape plina, ca si gradina devara ingenios amenajata pe langa bazinele colcaind de pastravi dediferite varste si marimi. La vreun km mai spre amonte vestitaPastravaria Pistruia, proprietatea Directiei Silvice Baia Mare, e peduca dupa ce decenii la rand constituise nu doar excelenta sursa depastravi a baimarenilor (si nu numai) ci si un loc agreat de promenadaspre deliciul copiilor.
E tare cald si pe aici, sa tot fie vreo29 C iar apa vaii Firiza sarind in cristaline, largi, evantaie pesteinaltele toplite confectionate din barne de molid nu poate genera nicimacar iluzia racoririi. Unii straini ingeniosi au cumparat pe aicigospodarii autentice, vechi, aflate in paragina, reconstituindu-lescrupulos ab initio. Lauda lor! Ai nostri inca sunt incapabili sarealizeze ce inseamna autenticul, specificul, inconfundabilulparticularizant, autohton. O chestie elementara de educatie, informatiesi cultura, de grija pentru valorile adevarate (patrimoniale adesea).Ostentativul, aroganta, grandiosul (de prost gust, de exemplu un fel decastel Peles amenajat din lemn, cu turnuri si turnulete dranitate silacuite vartos) domina din nefericire prin ingust-bolovanoasa sau cufasii de fanate a vaii Firiza. Deasupra, inexpugnabila, andeziticacitadela a Pietrei Bulzului oferind o perspectiva de vis spreBlidar–Firiza.
Oare cati din proprietarii acestor cabane saupalate vor fi fost curiosi sa suie (pret de vreo 2 ceasuri) pana acolo,la platforma de deasupra ei? Dar la ce bun oare?!
Nu totiproprietarii huzuresc prin zona, unii mai tuciurii-corturari au si eicase de vacanta in Blidar dar totul tradeaza complacerea in jeg silipsa elementara de igiena tipica intimitatii gregar-nomade, caruta cucoviltir fiind inlocuita de vreun jaf occidental second hand dar… demarca; proprietarii care si-au invitat prolificele rude zac in ceas deseara intinsi pe plapume si cergi, tafasuind animat langa fanarulmorosenesc patinat de vremi in timp ce manelele traznesc innebunitordin radiocas-ul strategic plasat pe capota VW alb-gaunos.
Ce multe pot fi fatetele bunastarii si-ale fericirii in marea… gradina a Domnului !
De-aicio luam pe jos. Ne plimbam intrand adesea in albia cu ape imputinate darvioaie, spectaculoase pe alocuri, adastand in afunde bulboane saucurgand sinucigase in violente suvoaie strecurate peste pragurileandezitice sau printre balsoi bolovani.
Un exuberant brusturetacompaniaza malurile, preponderent pe cel geografic drept. Prin elputem admira palcurile sau buchetele de minunate, miniaturale, floriale soarelui (Telekia sp.) ale caror corole sunt tocmai pe cale sadevina nocturnele patuturi ale obositilor peste zi bondari negri sibrazdati cu alb si portocaliu, alteori ale cate unui mirific pigmentatcroitor cu antene uriase in forma de lira.
ATV-uri, SUV-uri,autoturisme echipate strasnic pentru aventuri toute terraine seintercaleaza printre faloasele limuzine cu parbrize si geamurifumurii-intunecate si kilerite pe drumul pietruit-desfundat-hartopos.
Poate or fi fost la picnic pe valea Blidarului sau a Sturului, prin Poiana lui Dumitru?!
Oveche casa a mai ramas la stanga, cu aceeasi minunata cromaticaalbastra-ultramarin-portocalie Ferestrele ca si usa sunt larg deschisedar ea pare pustie daca nu bagi in seama capitele cu fanul abiagreblat, adunat. Doar vreo 100 m ar fi de aici pana la CH3 Blidar sivizavi de-aceasta, la frumoasa mini cascada din finalul vaii Blidar,aproape de confluenta acesteia cu valea Stur. Ramane pe altadatafiindca deja s-a inserat prea mult si-a fotografia cascade cublitz-ul…
Desi soarele a apus tricoul imi musteste desudoare. A trecut de ora 20,45 si nici vorba de racoare, nicio urma denor sau semnele vreunei nocturne furtuni cu aversa. Sa fi gresitmeteorologii?
O luam inapoi. Traficul pare a nu fi scazut cunimic ca intensitate doar in taberele de corturi de pe malul laculuiFiriza s-au inmultit vioaiele flacari ale focurilor picnicaresti. Peundeva-i de inteles fiindca tantarii au iesit la atac nemilosi,intepand cu sarg orice victima cu sange cald aflata in zona.
Doartomberoanele par a se mai fi umplut peste zi, debordand sirevarsandu-si preaplinul gunoaielor cu pestilentiale izuri de te-ntrebipe cand si la Firiza si Blidar ursi gunoieri precum in Racadau–Brasov,Sinaia, Tusnad Bai sau pe la containerele platoului alpin Bucegi. Incurand probabil, doar e deplin de-nteles si macar atunci vor avea sivanatorii prilej de bucurii. Sa fie de vina turismul estival de crizasau doar mitocania unora dublata de crasa indiferenta a institutiilorlocale/ centrale abilitate (gras platite din banul public, de lasalarii la sporuri, indeminzatii, prime de vacanta etc.)?!
Pe cando dizenterie sau o holera prin Baia Mare? Deschizand robinetele,umplandu-ti un pahar cu cristalina apa potabila de Firiza ar fielementar sa te intrebi asta.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
