Vezi VIDEO
Pe fosta groapa de gunoi a satului lapusean Rogoz, un loc neatractiv, “cu balarii si serpi”, localnicii au facut un muzeu cu raritati traditionale, care ii atrage ca un magnet pe turisti. Obiectele au fost donate de sateni, iar un act notarial “cu poze” interzice orice forma de instrainare a exponatelor.
Proiectul de „punere in valoare” a bisericii monument istoric UNESCO din Rogoz a capatat noi valente dupa ce in apropiere, pe fosta groapa de gunoi a satului, s-a ridicat un muzeu cu specific lapusean.
Preotul Ion Chirila, un narator desavarsit (doar e nascut in Humulesti, satul lui Ion Creanga!), a explicat ca muzeul din Rogoz a fost facut intr-o casa traditionala, ridicata in urma cu vreo trei-patru ani.

„Casa-muzeu a fost construita in anii 2006-2007. E o casa traditionala lapuseana, in care spatiul e despartit prin grinda mare, ce desparte viata de moarte. Aici se nastea copilul, crestea, oamenii dormeau… Spre rasarit, dincoace de grinda, se punea mortul pe laita”, a descris preotul Chirila constructia care adaposteste diverse raritati.
“Avem obiecte vechi traditionale, uite un mixer manual, soba functionala… Am avut credibilitate 900% la oameni, cand i-am adunat si le-am facut poza proprietarilor cu obiectul donat. Apoi am facut act notarial prin care nu se pot instraina exponatele, in niciun fel”, a subliniat preotul originar din satul lui Creanga.
El spune ca obiectele expuse in muzeu ii atrag ca un magnet pe vizitatori si isi aminteste ca un francez i-a oferit chiar 200 euro pe un singur prosop, insa l-a refuzat. Cateva dintre obiectele expuse (lada de zestre sau cutia pentru tablita elevilor, similarul mapei de azi) au peste 100 de ani.
„Tot ce avem aici e functional! Unele obiecte sunt originale, interesante… Avem strecurator din lut, balanta, un corn de purtat sare la camp, cutia de purtat tablita la scoala, am camasi vechi de mireasa de 200 de ani, lada de zeste din anul 1860. Uite, dupa asta am umblat mult: e un opait in care se turna seu si facea lumina in casa”, a mai explicat preotul Chirila, transformat in ghid.
Acesta a mai marturisit ca, inainte de a face muzeul, pe acel loc era o groapa de gunoi, cu „balarii si serpi”.
Sursa: Alexandru Ruja