Marti, pe diverse canale media au inceput sa circule informatii despre un posibil accident nuclear care s-ar fi petrecut undeva in fosta Uniunea Sovietica. Pentru ca reteta intoxicarii sa fie respectata, locul nu a fost indicat cu precizie astfel incat stirea sa nu poata fi verificata intr-o perioada scurta de timp. S-a spus ba ca acesta ar fi avut loc la Cernobal – in Ucraina, ba undeva prin Cecenia – unde nici macar nu exista centrala nucleara, ba in Volgodonsk – o mica localitate din Rusia.
Telefoanele date si cautarile pe internet nu au lamurit problema, iar zvonul a ajuns la tot mai multe urechi, chiar si la cea a specialistilor de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), care a dat o dezmintire miercuri.
Zvonul a fost dezmintit cu buletinele radiologice pe masa
”Ultimul reactor care mai functiona la Centrala Nucleara de la Cernobal a fost oprit in urma cu cativa ani. La nivel international, exista si functioneaza un sistem de notificare rapida a unui accident nuclear sau urgenta radiologica. Bazele acestui sistem dezvoltat de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) de la Viena au fost puse odata cu semnarea de catre statele membre a convetiei internationale pentru notificare rapida in caz de accident nuclear”, a precizat CNCAN.
De asemenea, s-a mai precizat ca ”pana in prezent, in cadrul sistemului international de notificare rapida nu a fost notificata nicio urgenta nucleara sau radiologica si nu s-a primit nicio notificare oficiala din partea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica sau a altui stat cum ca s-ar fi produs vreun incident sau accident nuclear undeva in lume”.
Ca argument s-au prezentat buletinele cu situatia radiologica la nivelul Romaniei, intocmite de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si in care s-a mentionat ca valorile radioactivitatii mediului s-au situat in limitele de variatie ale fondului radioactiv natural.
Panica s-a raspandit cu ajutorul internetului
Internetul a contat enorm in propagarea informatiei, pentru ca a existat un sambure de adevar in toata povestea. Intradevar, o fabrica de echipamente pentru dotarea centralelor nucleare din orasul rus din Volgodonsk a ars in noaptea de luni spre marti, dar nu a pus in pericol sanatatea populatiei pentru simplul fapt ca nu lucra cu substate radioactive. A contat insa ca fabrica se numeste Atommash si ca in dreptul ei a aparut cuvantul nuclear.
Panica a aparut imediat, iar din tantar s-a facut aramasar, iar incidentul a fost transformat in accident si nu in orice fel de accident, ci intr-unul nuclear. Dezmintiri de la autoritatile ruse au aparut imediat, dar prea putini le-au dat crezare dupa experienta din 1986, cand vestea expolziei reactorului de la Cernobal a fost data la cateva zile dupa tragedie.
Prin urmare, s-a ajuns la o isterie generala, alimentata si de o parte din presa careia i-a convenit sa mentina subiectul in actualitate pentru ca este unul care face audienta, care ”vinde” – cum se spune in limbajul gazetaresc. Lumea a dat crezare zvonului, astfel incat inclusiv vineri inca au mai existat mesaje pe telefon si internet in care se spunea ca stirea privind accidentul nuclear din Ucraina ar fi 99,9% sigura.
”Cetateanul, indiferent de pregatire, isi pierde logica in momentele critice”
Dezmintirile au curs, asadar, degeaba de marti si pana vineri, cand inclusiv Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Maramures a remis un comunicat de presa in care a aratat ca informatiile despre accidentul nuclear nu sunt adevarate. Colonelul Liviu Bolchis, sef adjunct in cadrul ISU Maramures, a declarat ca acest lucru a evidentiat cat de grave efecte poate genera panica indusa.
”Masa populara a reactionat imediat. Panica indusa are cel mai periculos efect asupra sigurantei cetateanului. In situatii de acest fel cetateanul nu mai are logica indiferent de nivelul de pregatire, iar acest lucru s-a vazut, de exemplu, in incendiul care a avut loc in magazinul Victoria din Bucuresti cand lumea s-a calcat in picioare ca sa scape ori a sarit pe geam de la etajuri, desi focul era departe”, a spus Liviu Bolchis.
Seful adjunct al ISU Maramures a spus ca se roaga sa nu aiba loc vreun incident care sa implice doar 50 de oameni, nu un oras ori o tara intreaga, pentru ca intr-o asemenea situatie lucrurile ar fi cu greu tinute sub control. El a explicat lipsa isteriei generale in Romania dupa accidentul de la Cernobal prin modul in care a fost manipulata informatia.
Marturii cutremuratoare facute pompierilor maramureseni de colegi din Ujgorod
Colonelul Liviu Bolchis a spus ca nici macar el nu a realizat cat de grav a fost accidentul nuclear din Ucraina decat peste cativa ani. In 26 aprilie 1986, cand s-au produs cele doua explozii de la reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal, seful adjunct al ISU Maramures a lucrat ca ofiter in cadrul Unitatii Militare de Pompieri din Baia Mare.
”Am realizat cu adevarat impactul accidentului prin ’93-’94, cand am primit in Maramures vizita unui grup de pompieri ucraineni din Ujgorod. Am fost impresionat atunci. Detasamentul lor a fost trimis sa stinga incendiul de la Cernobal, iar zeci de oameni de-ai lor au murit atunci. Au facut ecusoane pentru fiecare pompier mort, iar numarul lor m-a impresionat. Au murit multi in focar. Unii s-au stins dupa mai putin de doua saptamani, altii dupa cativa ani.”
Oficialul ISU Maramures a spus ca inclusiv comandantul unitatii din Ujgorod a fost mobilizat la Cernobal. ”Cand l-am cunoscut nu mai avea par deloc si era foarte bolnav. Ne-a povestit lucruri care ne-au cutremurat. Dupa ce am aflat mai multe de la niste oameni care au fost acolo si au vazut cu ochii lor ce s-a intamplat, mi-am dat seama ca acolo a fost altceva decat au spus autoritatile comuniste.” In jur de 25.000 de oameni au murit doar incercand sa stinga incendiul de la reactorul nuclear.
Norul radioactiv a trecut in 1986 si peste Maramures
Accidentul de la Cernobal s-a produs in timpul unui test de siguranta. Pentru ca acesta sa poata avea loc, echipa tehnica a deconectat sistemele de siguranta. Lucrurile au scapat insa de sub control si s-a produs o explozie violenta. Scutul superior al cladirii, o constructie care cantarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate in atmosfera.
Autoritatile sovietice au tinut ascuns incidentul si doar dupa ce specialistii din Finlanda au sesizat problema au fost obligate sa anunte lumea despre tragedie. Pana in acel moment, norul radioactiv a trecut peste suprafete intinse din Europa. Liviu Bolchis a precizat ca, din informatiile pe care le are, acesta a afectat mai putin decat in alte zone ale tarii Maramuresul.
Masuri s-au luat insa, dupa cum isi aminteste fostul ofiter de la pompieri. ”Pe atunci totul se facea sub Coordonarea Comitetului Judetean de Partid, care la randul lui indeplinea ordinele Comitetului Executiv. Zilnic, timp de vreo doua saptamani, pompierii au spalat strazile din Baia Mare. Tot zilnic, se dadeau comunicate si se difuzau stiri la radio si televizor in care se spunea ce masuri a mai luat partidul pentru limitarea efectelor accidentului nuclear”, a spus Bolchis.
Neincrederea provine din lipsa de informatii
El a mai aratat ca s-au identificat surse de apa cat mai aproape de izvor si care sa nu fie contaminate, dar nu s-a mai ajuns la distribuirea catre populatie. De asemenea, mai multe cisterne ale fabricii de lapte din Baia Mare au fost pregatite pentru situatia in care ar fi fost nevoie de furnizarea apei cu ajutorul lor, iar prin toate cabinetele medicale din scoli si intreprinderi s-a impartit iod. Laptele si produsele alimentare au fost verificate mai multe saptamani dupa accident, insa taranii nu au fost impiedicati sa isi vanda produsele pe piata ca sa nu se alarmeze populatia.
”Specialistii au stiu atunci despre ce inseamna radioactivitatea, dar pentru evitarea panicii s-a insistat pe ideea ca masurile au efect si ca ajuta populatia”, a precizat oficialul ISU Maramures. Probabil, neincrederea romanilor tocmai din aceste motive s-a manifestat la ”falsul Cernobal”, fapt ce ar putea fi luat in calcul de autoritati.
Sursa: Meda Muntean