Ziarul electronic eMaramures.ro a incercat ca de Ziua Europei, pentru prima oara sarbatorita de romani ca membri ai UE, sa prezinte o evaluare a activitatii administrative si economice din judet din perspectiva celor care trebuie sa puna umarul la aderare, adica a autoritatilor, dar si a oamenilor de rand, care simt pe pielea lor cat de greu se misca lucrurile in Maramures si cat de ”integrati” suntem in Europa.
Daca locuitorii judetului reclama in primul rand saracia si spun ca nu putem fi considerati europeni atata vreme cat traim din banii pe care un cetatean UE ii castiga in mai putin de o saptamana, autoritatile locale avanseaza ca prima problema care ne trage in jos lipsa unei infrastructuri adecvate. In opinia lor, aceasta impiedica o evolutie economica sanatoasa.
BONDI: “Hotia e cea mai mare problema in Maramures”
Prefectul judetului, Gyongyke Bondi, crede ca Maramuresul este european mai mult ca tendinte decat ca fapte si ca va mai trece multa vreme pana cand va reusi sa ia un 10 pentru vreunul din segmentele economiei, administratiei sau chiar politicii. “Hotia e cea mai mare problema in Maramures. Se fura din paduri, se fura din mine.. se fura de peste tot. Am ajuns sa fim renumiti pentru asta.”
Reprezentantul guvernului in teritoriu a aratat ca nu poate sa dea judetului decat nota 7, iar asta cu mare indulgenta. “Vom ajunge sa evoluam atunci cand nu vom mai privi Europa ca pe un Bau-Bau si cand ne vom da seama ca trebuie sa ne taiem oitele nu dupa cum zic europenii, ci dupa normele de igiena si ca toaletele trebuie asezate departe de fantana nu pentru ca dicteaza cineva asa, ci pentru ca asa e normal si bine.”
Bondi a aratat ca responsponsabili pentru problemele din judet sunt in primul rand primarii si spune ca unora dintre ei abia s-ar incumeta sa le dea nota de trecere. Ea spune ca s-au facut totusi pasi importanti in judet, chiar daca in cele cinci luni scurse de la integrare nu s-a putut simti o evolutie reala. Printre punctele forte ale judetului a enumerat podul rutier peste Tisa, inaugurat in ianuarie anul acesta.
KOVACS: “Administratia nu e suficient pregatita pentru fondurile structurale”
Cel mai darnic la notare a fost presedintele administratiei publice, Marinel Kovacs, care a spus ca se afla in fruntea unui judet de nota 7 – 8. El a explicat ca judetul a deschis un birou permanent la Bruxelles si ca are reprezentanti in organisme ale UE, lucru care le este cu totul strain altor judete.
“Impreuna cu primarul Baii Mari, Cristian Anghel, facem parte din Congresul Puterilor Regionale ale Comisiei Europene, unde exista doar 10 reprezentanti din Romania. De asemenea, Maramuresul e membru in Asociatia Regiunilor Europene. In ultima perioada a crescut numarul de regiuni cu care cooperam si am dezvoltat noi parteneriate pentru promovarea unor proiecte regionale si interregionale.”
Ca punct slab, Kovacs a evidentiat in primul rand capacitatea “relativ slaba a administratiei in elaborarea de proiecte si accesul la fonduri structurale” si chiar “insuficienta implicare a autoritatilor locale in identificarea de programe si proiecte”. A insirat apoi infrastructura, lipsa de comunicare intre institutii, autoritati si cetatean etc.
ANGHEL: “Ne-am miscat bine pentru un judet de la marginea tarii”
Primarul municipiului Baia Mare, Cristian Anghel, a precizat ca turismul este cel care ar putea sa faca din Maramures un varf de lance, cu conditia ca in termen scurt autoritatile sa acceseze fondurile UE. “Noi ramanem o marca deosebita prin ceea ce inseama traditii. Folclorul, obiceiurile, bisericile si portile din lemn au fost si sunt un ambasador foarte bun pentru Romania.”
Edilul a spus ca marele dezavantaj al Maramuresului si implicit al municipiului Baia Mare, a fost acela ca e un judet la marginea tarii, prea indepartat de Bucuresti. ”Am reusit totusi sa depasim acest impediment, iar Baia Mare a evoluat foarte mult de la stadiul de oras minier, la un oras care cred eu ca este european si care s-a miscat foarte bine in ultima perioada.”
Cristian Anghel a afirmat ca, in context european, Maramuresul ar fi un judet de nota 6 – 7, dar ca, in comparatie cu alte judete din tara ar lua cu siguranta un 8+.
SERES: “Maramuresul are avantaje care nu pot fi puse valoare”
Fostul ministru al economiei, senatorul maramuresean Ioan Codrut Seres, a aratat ca Maramuresul pierde teren din cauza “problemelor mari de mediu si din lipsa infrastructurii”. “De aici rezulta o serie de probleme conjugate, care face ca unele avantaje pe care le are judetul, cum ar fi si turismul, sa nu poata fi puse in valoare in mod corespunzator.”
Seres a oscilat in a da o nota Maramuresului si a spus ca aceasta ar fi undeva intre 6 si 7. Spre deosebire de prefectul Bondi, fostul ministru a aratat ca alesii locali merita o nota mare, intre 8 si 9, pentru activitatea avuta fiindca au inceput sa promoveze proiecte si sa atraga fonduri pentru finantarea unor lucrari importante, cum sunt cele de infrastructura – apa, canalizare, iluminat public etc.
“Un plus il constituie si oferta naturala a locurilor si a oamenilor. Exista insa si un spirit managerial dezvoltat, dovada fiind numarul mare de intreprinderi mici si mijlocii infiintate in judet, care, la randul lor, sunt o premisa buna pentru dezvoltarea comertului si a serviciilor."
SINDICATE: Politicienii merita nota cea mai mica
In opinia sindicalistilor maramureseni lucrurile se schimba. Ei arata ca principala problema a judetului e lipsa locurilor de munca, salarizarea proasta si slaba protectie sociala. Liderul Cartel Alfa Maramures, Gheorghe Pasca, a aratat ca “pentru implicarea politica in rezolvarea problemelor din judet” nu poate da mai mult de nota 6, dar ca pentru demersurile facute pentru integare ar acorda un plus in evaluare.
El a aratat ca judetul a castigat mult pe de-o parte din dezvoltarea serviciilor tip en-gros si a supermarket-urilor, dar ca, pe de alta parte, a pierdut enorm din cauza ca nu a mai mizat pe dezvoltarea industriei si a productiei. “Daca nu se va face ceva si pe aceasta linie ajungem cu totul in groapa… De mandrit ne putem mandri tot ca si pana acum cu traditiile judetului.”
STRADA: Noi suntem saraci, nu europeni
Media notelor acordate Maramuresului a scazut foarte mult dupa ce am ascultat vocea strazii. Cetatenii de rand sustin ca pentru ei a fi european nu inseamna absolut nimic in practica pentru ca nivelul lor de viata nu a crescut cu nimic in cele cinci luni scurse de la integrare. “Avem primari si consilieri europeni, ca merg tot timpul in Europa. Noi suntem saraci, nu europeni. Nici drumuri, nici marcaje, nici bani… Nimic nu avem”, a declarat George, un taximetrist baimarean.
Varstnicii s-au incumetat totusi sa dea o nota de trecere judetului, dar nu pentru economie sau pentru administratie, ci pentru ideea de turism, care in opinia tuturor scoate Maramuresul in fata pe plan european. “Nu cred ca au facut mai mult de 60% din cat au cerut cei UE. Oamenii sunt foarte slab platiti, dovada ca pleaca din judet in loc sa puna mana la lucru. Ne miscam slab, dar cred ca dau un 5 Maramuresului”, a spus Valer Indercan, pensionar.
”Nota e foarte mica. In primul rand e vorba de infrastructura. Avem aceleasi drumuri ca in ’89, dar un trafic de 20 de ori mai intens. Nota mea e cu mult sub cea de trecere si oricine a fost o perioada mai lunga sau a trait intr-o tara europeana imi va da dreptate. Ceea ce compenseaza e frumusetea locurilor, daruita de D-zeu, si frumusetea oamenilor. Nu e insa suficient. Daca ar avea ungurii un Cimitir Vesel ar construi 17 autostrazi, 3 aeroporturi, 2 lacuri gen Balaton si 3 statiuni cum e Hayduszoboszlo ca sa ii atraga pe turisti. La noi, nici locuri de parcare in apropierea cimitirului nu sunt”, a declarat un tanar care lucreaza in administratie si care a trait mai multi ani in Germania.
Si alti locuitori din Baia Mare au lasat repetent judetul la evaluarea europeana si au aratat ca politicienii sunt cei vinovati de faptul ca am ramas in urma. Europenii il vor forta oricum sa avanseze cu lectiile, fie stimulandu-l cu un zaharel, fie amenintandu-l cu batul.
Sursa: Larisa Tivadar
– Servicii de creare site web
