Consilierul pe probleme culturale al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, doamna Zhao Li, a declarat, pentru AGERPRES, că mai mulţi turişti chinezi ajung în ţările vecine României, cum ar fi Ungaria, Cehia, Serbia şi chiar şi Albania, decât în România, având în vedere infrastructura din aceste ţări.
Reprezentantul Ambasadei Republicii Populare Chineze a punctat faptul că numai în 2018 se estimează că peste un milion de turişti chinezi au vizitat Ungaria, în timp ce în România numărul este mult mai redus. Ea a subliniat că Ambasada face eforturi pentru a promova în China atracţiile turistice ale României.
„Noul ambasador al Chinei la Bucureşti, a parcurs într-o jumătate de an, 19 judeţe, lucru pe care nu l-a făcut nici un ambasador în trecut (…) Este un ambasador foarte sincer şi îşi doreşte să colaborăm mult mai strâns cu România. Când a vizitat Maramureşul (în luna octombrie n.red), a văzut mai multe puncte turistice din judeţ care trebuie promovate în China, pentru a atrage atenţia turiştilor noştri. Probabil vă este cunoscut faptul că din China pleacă, anual, cei mai mulţi turişti în străinătate. În Ungaria, Cehia, Serbia, chiar şi-n Albania sunt mai mulţi turişti chinezi decât în România. Aleg aceste ţări pentru că deţin o infrastructură foarte bună. Cred că obţinerea vizei împiedică schimburile turistice dintre România şi China. Totuşi, avem loc de a face ceva şi putem să începem, pas cu pas, împreună cu prietenii de la Camera de Comerţ şi Industrie China-România, filiala locală, putem face o promovare bună. Ambasada a făcut traduceri şi tipărituri în chineză adresate turiştilor despre trei mănăstiri din Maramureş. E un fapt care demonstrează dorinţa noastră sinceră de a colabora şi promova relaţia noastră cu România”, a declarat Zhao Li.
Ea a venit în judeţul Maramureş pentru a participa la Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă, ocazie cu care a vizitat şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi a văzut activitatea mai multor meşteri populari locali.
Diplomatul chinez a remarcat faptul că Maramureşul reprezintă un izvor al tradiţiilor româneşti, care a reuşit cu trecerea timpului a reuşit să-şi păstreze nealterate multe tradiţii arhaice, case vechi ţărăneşti, costume populare şi cântece specifice satului care au fost preluate din generaţie în generaţie pentru a fi împărtăşite lumii.
„În ceea ce priveşte oamenii, pot să vă spun că ne-am simţit foarte bine primiţi aici. Oamenii de aici cred că sunt mai sinceri, călduroşi, ospitalieri şi sunt oameni în stare să facă multe. De aceea, noi ne simţim ca prieteni apropiaţi (…) Cred că Maramureşul este izvor al tradiţiilor româneşti, datinilor şi obiceiurilor vechi, ancestrale. Izvorul acesta este foarte bine păstrat, toate aceste tradiţii sunt bine păstrate. Noi am fost invitaţi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă (cel mai vechi festival de tradiţii din Transilvania n.red.), dar în drum spre Sighetu Marmaţiei am trecut prin multe sate şi am putut vedea că multe case ţărăneşti s-au păstrat foarte bine, păstrează încă arhitectura tradiţională, iar folclorul din Maramureş este foarte bine păstrat la un loc cu multe alte tradiţii din lumea satului (…) Un exemplu este dat de copiii mici care au învăţat colindele, să poarte costumele populare româneşti, şi din câte mi-au spus, aproape fiecare şcoală din sat are un mic ansamblu folcloric, lucru care ne-a impresionat foarte mult”, a declarat Zhao Li.
Totodată, diplomatul chinez a menţionat că schimburile culturale pot contribui la reapropierea celor două ţări şi dezvoltarea şi a relaţiilor economice.
„Schimburile culturale vor creşte ca pondere, există mulţi tineri din România, dar şi alte persoane interesate să cunoască lucruri despre cultura chineză. Avem multe lucruri comune şi consider că împreună putem face multe lucruri bune (…) Schimburile culturale sunt esenţiale, relaţiile culturale sunt baza colaborării noastre în celelalte domenii. Dacă oamenii nu sunt apropiaţi, dacă oamenii nu se recunosc, oamenii nu pot avea încredere unul în celălalt, nu se poate face comerţ. Consider că schimburile culturale dintre România şi China sunt esenţiale pentru a ne înţelege mai bine, să fim apropiaţi, să avem încredere unul faţă de altul”, a opinat Zhao Li.
Ea a arătat că România este încă foarte cunoscută în rândul chinezilor datorită filmelor şi artiştilor din perioada comunistă a ţării noastre, deşi în ultimele decenii relaţiile s-au mai întrerupt având în vedere orientarea spre Occident a ţării noastre.
„După părerea mea, în urma observaţiilor de-a lungul timpului, ştiu că între România şi China au fost multe colaborări economice, îndeosebi în domeniul comerţului (…) Sunt multe zone economice din România unde mai pot fi întâlnite produse chinezeşti. Acum, în ultimii 25 de ani, relaţia economică s-a schimbat foarte mult la nivel mondial, şi nu doar în China, ci şi-n România, foarte multe lucruri s-au schimbat! România se întoarce mai mult în Europa, iar China este o ţară din Orient, îndepărtată şi de aceea generaţiile vechi, în vârstă au o memorie foarte bună, una despre alta, şi noi ştim prin ce am trecut, dar tinerii nu prea ştiu ce s-a întâmplat atunci! Şi nici nu mai vor să ştie! Mulţi tineri se uită la media occidentală şi multe ideii sunt preluate de acolo şi cred că de aceea s-a întrerupt ceva între China şi România, dar noi, poporul chinez, întotdeauna ne-am simţit foarte apropiaţi de poporul român. Dacă mergeţi în China, şi spuneţi că sunteţi din România, oamenii vă vor spune că au văzut nişte filme româneşti, am văzut artişti renumiţi din România, ştim câteva cântece româneşti, poporul chinez cunoaşte foarte multe lucruri despre România! Sunt convinsă că mulţi români au auzit despre iniţiativa Drumul Mătăsii, iar China a semnat contracte de colaborare cu multe ţări din Europa Occidentală, însă deocamdată cu România nu am semnat. China doreşte să răspândească experienţa sa, oportunităţile sale cu toată lumea, şi în special cu prietenii noştri din România (…) România este o ţară europeană şi înţelegem drumul ei european, iar noi nu obligăm pe cineva ca să colaborăm. De aceea spunem că este o iniţiativă Drumul Mătăsii”, a spus Zhao Li.
Ea a ţinut şi să amintească de anii ’80, când a mai fost în România, punctând că românii nu s-au schimbat foarte mult de atunci, rămânând oameni deschişi, calzi şi sinceri, însă s-a schimbat mult realitatea economică din ţara noastră.
” Oamenii nu s-au schimbat foarte mult, dar întotdeauna românii au fost deschişi, au inimă caldă, sunt oameni sinceri. Acest lucru nu s-a schimbat, dar s-a schimbat viaţa. De exemplu: în 1986, când mă duceam la magazinul Unirea (Bucureşti) nu prea erau produse, dar acum sunt foarte multe magazine, multe mărfuri diferite, multe branduri renumite, iar cei care deţin bani pot cumpăra tot ce îşi doresc. Însă, atunci (1986) se găseau în piaţă mai multe produse româneşti, iar acum nu prea se mai găsesc. Atunci în Unirea sau Bucur-Obor erau multe costume atât pentru bărbaţi sau femei, fabricate în România, pentru că România avea tradiţie în acest domeniu. Noi am cumpărat multe produse fabricate în România în aceea perioadă, dar acum sunt puţine fabricate în România. Multe produse acum sunt importate din alte ţări”, a mai spus consilierul pe probleme de cultură al Ambasadei chineze la Bucureşti. AGERPRES
– Servicii de creare site web
