Pentru Episcopia Maramureșului și Sătmarului, ziua de 17 aprilie este și va rămâne o zi importantă și cu o profundă semnificație eclezială. Această zi ne amintește de evenimentul care a scris o pagină de istorie fără precedent pentru Biserica Ortodoxă Română din Nord-Vestul Țării, eveniment ce este cinstit de clerul și poporul drept-credincios prin „duhovnicească prăznuire”.
La ceas aniversar, când se împlinesc 31 de ani de la hirotonia întru arhiereu, cu smerenie și recunoștință aducem slavă lui Dumnezeu pentru darul slujirii jertfelnice și rodnice pe care Preasfințitul Părinte Iustin l-a împlinit cu timp și fără timp în ogorul Bisericii dreptmăritoare din această eparhie.
Cu inimă plină de lumină și bucurie, încredințăm acest gând de mulțumire și prețuire din partea Permanenței Consiliului Eparhial, a obștilor monahale, a preoților și a poporului credincios al Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, a școlilor teologice, a protoiereilor și clerului, pentru întreaga slujire arhierească ce rodește cu belșug în inimile credincioșilor și în viața Bisericii.
O viață închinată lui Dumnezeu – vocația monahală
Viața Preasfințitului Părinte Episcop Iustin este o mărturie vie a ceea ce înseamnă „a iubi pe Domnul din tinerețile tale” (cf. Ps. 70, 5). Încă de la vârsta tinereții, a pășit pe urmele Domnului, întrând în viața monahală a Mănăstirii, urmând pilda sfinților părinți și ascultând chemarea tainică a Duhului Sfânt. Nu oricine își închină tinerețea lui Hristos, dar acolo unde este chemare adevărată, se naște ascultare, slujire jertfelnică și roade duhovnicești.
Liniștea mănăstirii, rugăciunea și ascultarea în obște au fost rădăcina unei creșteri duhovnicești temeinice, din care s-a întruchipat mai târziu un păstor cu chip luminos, cuvânt cu putere și inimă de părinte.
Stareț al Mănăstirii Rohia – păstor de suflete și monah de vocație
Așezat de Dumnezeu în fruntea Mănăstirii Rohia, locaș cu rezonanță duhovnicească și culturală unică în Maramureș, Preasfinția Sa a continuat cu râvnă și destoinicie lucrarea sfințitoare a vrednicilor de pomenire înaintași: Înaltpreasfințitul Iustinian Chira; Arhimandritul Serafim Man, însuflețind viața monahală și transformând Rohia într-un bastion de spiritualitate, cultură și mângâiere pentru sufletele însetate de har. De asemenea, a reușit să pună în valoare viața sfântă și pilduitoare a monahului cărturar Nicolae Steihardt, care a adăugat Rohiei înfrumusețarea spiritualități prin neegalata sa operă culturală.
Acolo, în inima codrilor, unde cuvântul se împletește cu tăcerea, iar rugăciunea cu slujirea, a călăuzit pașii a nenumărați viețuitori și pelerini, întărind în inimi convingerea că „nu este nimic mai mare pe pământ decât a fi păstor sufletesc, căci aceasta este lucrarea lui Dumnezeu” (Sfântul Ioan Gură de Aur, „Despre preoție”). În această vatră monahală cu rezonanță duhovnicească și culturală la nivel național și internațional, Preasfinția Sa a așezat la temelia obștii monahale iubirea de Dumnezeu și rânduiala Sfinților Părinți. A întărit rugăciunea, a zidit în duh și în piatră, a primit pelerini, cărturari și suflete dornice de liniște, cu aceeași blândețe și răbdare.
Rohia a devenit, sub ocrotirea Maicii Domnului și prin lucrarea Preasfinției Sale, o cetate duhovnicească de referință, un loc unde Dumnezeu este lăudat prin liturghie, prin cuvânt și prin frumos, cu nădejdea că frumosul va salva omenirea.
Arhieria – slujire jertfelnică în ogorul Bisericii
Chemarea arhierească a venit ca o încununare a unei vieți trăite în Hristos și pentru Hristos. De la hirotonia întru arhiereu, în 17 Aprilie 1994 la mănăstirea de metanie, și până astăzi, Preasfințitul Părinte Iustin a fost un păstor harnic, neobosit, statornic, purtând cu vrednicie crucea slujirii arhierești și însuflețind viața eclezială a maramureșenilor și sătmărenilor, ca un păstor de suflete jertfelnic, despre Care Domnul spune:„…Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile Sale.”(Ioan 10, 11).
Lucrarea Părintelui nostru Episcop Iustin este cunoscută și recunoscută nu doar prin bisericile ridicate, instituțiile înființate, inițiativele culturale sau activități social-filantropice, ci mai ales prin prezența constantă, prin cuvântul ziditor și prin grija față de toți cei ce i-au fost încredințați – preoți, monahi, credincioși, tineri și vârstnici, împlinind cuvântul Sfântului Apostol Pavel „Tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii.” (I Corinteni 9, 22).
În toată această slujire se regăsește duhul Maramureșului – pământ binecuvântat, unde credința se împletește cu tradiția, iar omul își îmbracă portul popular cu aceeași firească evlavie cu care ține în mână candela cu Sfânta Lumină de Paști. Preasfinția Sa a știut să pună în valoare această comoară identitară, susținând păstrarea tradițiilor locale, înfrumusețarea bisericilor din lemn și transmiterea moștenirii ortodoxe strămoșești către noile generații.
Prin păstrarea Tradițiilor sfinte, prin pelerinajele și procesiunile organizate, prin încurajarea colindelor, a cântului popular cu specific religios, prin sprijinirea școlilor teologice, a păstrat vie moștenirea luminoasă a credinței străbune, reamintindu-ne tuturor că Maramureșul nu este doar o regiune geografică, ci o cetate a credinței și a memoriei vii. Prin toate acestea, Preasfinția Sa, s-a remarcat nu doar un păstor, ci și un păzitor al valorilor sufletești ale neamului nostru, transmițând generațiilor tinere sentimentul apartenenței și al sacralității vieții.
Pentru aceasta și multe altele, Preasfințitul Părinte Iustin, a fost numit de tinerii eparhiei, pe drept cuvânt „Episcopul Tinerilor”, întrucât le-a oferit o alternativă la provocările lumii prin Reuniunea Națională a Tinerilor Ortodocși cu participare internațională, prin nenumărate proiecte prin care s-a promovat credința, cultura și spiritualitatea ortodoxă în rândul tinerilor, prin prezența neobosită la tabere și școli de vară, prin fiecare întâlnire plină de optimism și dragoste părintească, dar mai ales prin Sfântul Arhidiacon Ștefan, pe care l-a dăruit tinerilor ocrotitor și model de urmat.
Astăzi, la acest moment aniversar cu aleasă încărcătură duhovnicească, cu multă recunoștință pentru toate, Vă înconjurăm cu toată prețuirea noastră, rugându-L Hristos, Arhiereul Cel Veșnic, să Vă hărăzească ani îndelungați, cu sănătate, drept învățând cuvântul adevărului, spre Slava Preasfintei Treimi și mântuirea credincioșilor. Amin!
Întru mulți și binecuvântați ani, Preasfinția Voastră!
În numele Permanenței Consiliului Eparhial,
al conducătorilor Școlilor Teologice,
al monahilor și monahiilor,
al protoiereilor, preoților și credincioșilor
din Episcopia Maramureșului și Sătmarului,
† TIMOTEI Sătmăreanul
Arhiereu Vicar
al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului
Toate reacţiile:
Mariuta Pop, Radu Tolas şi alţi 596
– Servicii de creare site web
