Statele UE, divizate, au esuat luni seara sa se inteleaga asupra repartizarii refugiatilor, dupa restabilirea de catre mai multe tari a controalelor la frontiere si inchiderea de catre Ungaria a principalului sau punct de trecere spre Serbia, relateaza AFP.
La Roszke, devenit punctul de tranzit al cvasitotalitatii migrantilor care intra in Ungaria, 15 politisti unguri le-au impiedicat luni trecerea in timp ce alti agenti instalau un gard de sarma ghimpata, in ajunul aplicarii noilor dispozitii impotriva imigrantilor ale Budapestei.
“Am auzit ca ungurii vor sa-si inchida frontiera, dar ni s-a spus ca asta se va petrece marti”, s-a mirat Hassan, un sirian de vreo 30 de ani, in mijlocul altor migranti inlacrimati.
La doi kilometri spre vest, un post de frontiera oficial lasa sa treaca cate putin migranti autorizati oficial sa intre in Ungaria. Sute dintre ei ramasesera blocati in partea sarba la lasarea noptii.
In cursul serii, cele 28 de state membre ale UE, reunite de urgenta la Bruxelles, nu au reusit sa ajunga la un acord asupra repartizarii obligatorii a 120.000 de refugiati, solicitata saptamana trecuta de Comisia Europeana pentru a face fata uneia dintre cele mai grave crize migratorii in Europa dupa 1945.
Desigur, “o mare majoritate a statelor s-au angajat in principiu asupra unei relocalizari” a celor 120.000 de refugiati, “dar nu toata lumea este pentru moment de aceeasi parte”, a recunoscut ministrul luxemburghez al afacerilor externe Jean Asselborn. Potrivit ministrului francez de interne, Bernard Cazeneuve, “un anumit numar de tari nu vor sa adere la acest proces de solidaritate”, intre care tarile grupului de la Vishegrad (Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia).
Statele membre au confirmat in schimb ca isi vor repartiza primirea a circa 40.000 de refugiati, asa cum se prevazuse inca la sfarsitul lunii iulie.
Italia si Grecia au acceptat sa instituie la frontierele lor centre de primire in care sa fie inregistrati migrantii la sosirea lor in Europa si sa constate daca acestia au drept de azil sau sunt migranti ilegali.
ONG Amnesty International si-a exprimat dezolarea ca “reprezentantii UE au esuat o data in plus sa raspunda crizei”, estimand ca trebuie “regandite complet conditiile de azil in UE si nu ridicate noi bariere si cu atat mai putin sa se ajunga la ciondaneli pe cote”.
Aceasta reuniune deceptionanta la Bruxelles a avut ca fundal restabilirea controalelor la frontierele germane si austriece, o suspendare de fapt a liberei circulatii garantate prin acordurile de la Schengen in Europa.
Devenit in cateva saptamani Tara Fagaduintei pentru refugiati din ce in ce mai numerosi, Berlinul si-a justificat decizia prin “inactivitatea” UE, asigurand totodata ca restabilirea controalelor nu inseamna ca Germania isi inchide frontierele solicitantilor de azil si refugiatilor. Rasucirea cancelarului Angela Merkel, confruntata cu probleme logistice si cu nemultumirea taberei sale politice, a survenit dupa doar cateva zile de cand ea pledase pentru o primire a refugiatilor fara a le limita numarul.
La frontiera germano-austriaca, pe podul care leaga Freilassing de Salzburg, reluarea controalelor a provocat ambuteiaje monstruoase din cauza controlarii pasapoartelor si vehiculelor, refugiatii fiind orientati spre centrele de primire.
Munchen (in sudul Germaniei) este aproape de saturatie, cu 63.000 de refugiati sositi in doua saptamani. Inca aproximativ o mie de refugiati veniti prin Austria au intrat in Germania luni, potrivit politiei din Freilassing.
Decizia Berlinului a facut imediat emuli printre tarile est-europene — Slovacia si Republica Ceha — care resping de saptamani ideea cotelor de repartitie.
Polonia s-a declarat de asemenea pregatita, in caz de amenintare la adresa securitatii sale, sa restabileasca controale la frontiere.
Viena a decis si ea sa desfasoare militari la frontiera austriaco-ungara, unde fluxul de migranti a luat proportii fara precedent.
La frontiera intre Grecia si Macedonia, politia a semnalat totusi o acalmie relativa: 5.000 de migranti luni, fata de 10.000 in zilele precedente.
Luni, Inaltul comisariat al ONU pentru refugiati a avertizat impotriva unui “vid juridic” cu care se confrunta refugiatii in Europa si a subliniat “urgenta unui raspuns global european”.
Marea Britanie — care, ca si Danemarca si Irlanda, dispune de o optiune de retragere a politicii de azil din UE — a anuntat luni numirea unui subsecretar de stat pentru refugiati. Londra a promis sa primeasca 20.000 de sirieni in cinci ani.
Criza migratorie, rezultat al razboaielor si al saraciei din Orientul Mijlociu si in Africa, nu da niciun semn de calmare.
UE a anuntat luni ca va recurge, incepand din octombrie, la forta militara impotriva traficantilor de migranti in cadrul operatiunii sale navale in Marea Mediterana. Fostul premier grec Alexis Tsipras a deplans aceste “operatiuni de natura militara” care “vor lovi refugiati nevinovati si nu traficanti” pentru ca “navele sosesc fara traficanti” in Europa.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
