Filosoful Mihai Şora transmite, la împlinirea unui secol de la sfârşitul Primului Război Mondial, că memoria colectivă românească mai are încă de învăţat cum să-şi cinstească eroii şi arată că aşteaptă ziua în care „mort pentru ţară“ sau „mort pentru România“ vor fi mai mult decât nişte expresii.
Filosoful povesteşte că toată copilăria sa a fost populată de „mărturiile înfiorătoare ale soldaţilor români care luptaseră pe frontul italian şi, în chip miraculos, reuşiseră să se întoarcă acasă, după război, la familia şi gospodăria lor: care fără un braţ, care fără un picior, care cu sufletul zdruncinat”.
„Memoria celor căzuţi departe de casă nu s-a păstrat decât – cel mult – în sânul familiei. Pentru că memoria colectivă românească mai are încă de învăţat cum să-şi cinstească eroii, victimele războaielor, ale represiunii comuniste, ale mineriadelor şi ale atâtor crime care au marcat istoria neamului, multe rămase nepedepsite. Aştept încă ziua în care „mort pentru ţară“ sau „mort pentru România“ vor fi mai mult decât nişte expresii, vor deveni vibraţia interioară a celor ce pronunţă aceste cuvinte”, a transmis, pe Facebook, Mihai Şora.
Filosoful arată că a trecut duminică prin câteva comune franceze aflate la graniţa cu Elveţia.
Peste 70 de lideri politici din întreaga lume, inclusiv preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite, au asistat la Paris la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.
– Servicii de creare site web
