Ministerul Sănățății a anunțat în ultima perioadă o serie de măsuri care ar putea regla într-o măsură accesul pacienților români la medicamente și disponibilitatea medicamentelor vitale pe piața locală.
În acest moment, măsurile sunt anunțate ca fiind temporare, dar Ministerul Sănătății susține că lucrează la o serie de alte modificări care ar putea rezolva probleme importante ale sistemului. Aceste probleme au dus la dispariția a mii de medicamente de pe piață, iar măsurile pentru rezolvarea lor au fost ignorate de Guvernările din ultimii 6 ani.
Prima decizie anunțată la finalul săptămânii trecute este suspendarea, pentru o perioadă de șase luni, până la 31 martie 2020, a distribuției în afara teritoriului României a 125 de citostatice și 47 de imunosupresoare cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare.
„Decizia Ministerului Sănătății a fost luată ca urmare a notificării venite din partea specialiștilor din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului, instituția cu atribuții în monitorizarea și supravegherea pieței medicamentului, care au primit o serie de sesizări din partea pacienților și specialiștilor privind lipsa acestor medicamente necesare tratamentului pacienților cu cancer sau al celor care au făcut transplant. Ca ministru nu pot să ignor semnalele și trebuie să folosesc toate pârghiile pe care le am. Nu putem să stăm să ne uităm cum pacienții sunt lipsiți de aceste medicamente și sunt trimiși în străinătate să le cumpere, la un preț dublu sau triplu”, a declarat Ministrul Sănătății, Sorina Pintea.
În urma declarației Ministerului Sănătății, atât asociațiile de pacienți cât și producătorii de medicamente inovative au confirmat necesitatea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemelor de acces, făcând apel la parteneriat pentru găsirea unor soluții pe termen lung.
“ARPIM salută măsurile anunțate de Ministerul Sănătății pentru facilitarea accesului pacienților la medicamentele de care au nevoie. Este nevoie de soluții pe termen lung, care să rezolve în mod real disfuncționalitățile observate în asigurarea pacienților cu medicamentele necesare. ARPIM este pregătită în orice moment să sprijine Ministerul Sănătății pentru identificarea și implementarea lor”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
„ARPIM își reafirmă, pe această cale, deschiderea către un parteneriat cu autoritățile naționale competente din domeniul sănătății pentru găsirea unor soluții viabile pe termen mediu și lung, care să prevină apariția unor crize în asigurarea pacienților romani cu medicamentele necesare”, se mai arată în comunicatul de presă trimis de ARPIM.
Combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi politica celui mai mic preţ european a dus, în ultimii 4 ani, la retragerea de pe piaţă a mai mult de 2.000 de medicamente. 400 dintre acestea sunt medicamente originale, majoritatea fără alternativă terapeutică, ceea ce înseamnă 20% din număr total de medicamente de ultimă generație care au fost introduse în România.
Odată cu anunțarea măsurilor de suspendare a exportului paralel, Sorina Pintea a afirmat că în acest moment se lucrează la găsirea unor soluții pentru ca taxa clawback să devină sustenabilă și pentru ca prețul minim al medicamentelor să nu mai impacteze negativ pacientul.
„Știm cel mai bine că în România este cel mai mic preț. Dar avem produse care sunt vândute inclusiv sub acest preț, pentru că noi avem un preț de referință generic care este mai mic decât acela. Lucru nu tocmai corect. Acest aspect îl vom regla. În momentul în care într-o țară aceste medicamente sunt mai scumpe, probabil că există intenția comercială, normală de altfel pentru o firmă, de a vinde acolo, dar și producătorii și distribuitorii au obligația de a respecta serviciul public, care înseamnă asigurarea nevoilor pieței interne”, a spus Sorina Pintea.
Aceasta a adăugat că există și intenția de a modifica taxa de clawback, lucru confirmat și de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în cadrul unui eveniment public. “Sigur că vă nemulțumește taxa clawback care e 25%, să sperăm ca nu e mai mare în trimestrul următor. Trebuie să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă, orizontul de timp pentru această soluție fiind foarte aproape. Cu certitudine se va întâmpla ceva și sper să fie bun pentru pacient, predictibilitate pentru companii și o transparență mai mare”, a afirmat Vasile Ciurchea.
Introdusă inițial ca o măsură temporară pentru acoperirea deficitului bugetar în plină criză economică, taxa clawback s-a dublat în ultimii 3 ani, de la 12,4% în T3 2015 la 25,21% în T2 2019. Astfel, industria farmaceutică acoperă integral costurile medicamentelor pentru 1 pacient din 4.
Stiripesurse.ro
– Servicii de creare site web
