Vezi VIDEO
Parlamentul a adoptat proiectul de modificare a codului Silvic dupa o dezbatere de aproximativ doi ani. Cele mai importante prevederi se refera la sprijinirea industriei prelucratoare autohtone, sustinerea micilor proprietari de padure, precum si la combaterea taierilor ilegale. Devine prioritate administrarea micilor proprietati forestiere, de unde, conform studiilor, se fac cele mai multe taieri ilegale din padure.
Dupa dezbateri indelungate si implicarea specialistilor din intreg sectorul, noul Cod silvic a trecut de Parlament. Potrivit acestuia, vanzarea masei lemnoase se va face in baza unui regulament aprobat prin hotarare a Guvernului. Iar valorificarea masei lemnoase se va putea face de catre operatori economici atestati. Un operator economic sau un grup de operatori atestati vor putea cumpara masa lemnoasa la licitatie doar daca fac dovada prelucrarii a cel putin 40% din cantitatea achizitionata.
“In Romania s-au dezvoltat cateva mari firme care acaparau toata piata lemnului, care duceau la inchiderea intreprinderilor mici si mijlocii, a micilor mestesugari locali. Ideea initiala era ca tot lemnul sa se vanda la drum auto. Or, o firma mare poate oricand concura cu o firma mica, pentru ca falimentul pentru ea este mult mai greu de administrat. Asa a aparut un articol prin care o firma nu poate cumpara dintr-un sortiment decat o anumita cantitate de material lemnos”, a informat Ioan Rati Longin, inginer Directia Silvica Maramures.
Acest fapt va duce la incurajarea procesatorilor locali dar si la crearea de noi locuri de munca pentru populatia din zona. Vechiul Cod silvic avea o serie de alte lacune, dupa cum spun cei care lucreaza in domeniu. Administrarea micilor proprietati forestiere, de pana in 10 ha, devine acum prioritara si obligatorie. Mai ales ca studiile arata ca din aceste zone provine marea majoritate a taierilor ilegale. Existau, de asemenea, multe categorii de terenuri care nu erau clar inglobate intr-o categorie silvica.
“Introducerea aliniamentelor care trebuie sa se dezvolte in Romania in cadrul categoriei paduri pentru a avea un regim silvic. De asemenea, in zona de munte, au ramas la interferenta dintre padure si pasunile alpine, jnepenisurile, care au rol in oprirea avalanselor, in retinerea cantitatii de apa care se acumuleaza mai mult in zona de munte. Or, acestea nu faceau parte din paduri. Pentru a intra sub un regim silvic strict, au intrat in cadrul categoriei paduri”, dupa cum a precizat Ioan Longin Rati, inginer in cadrul Directiei Silvice Maramures.
Un castig al Codului silvic il reprezinta si modificarile sumelor pe care padurarii trebuiau sa le plateasca daca se constatau furturi din padurile pe care acestia trebuie sa le pazeasca.
“Consideram un succes al acestui Cod silvic si faptul ca, daca in celalalt cod era prevazut ca padurarul, daca i se sustrage un material lemnos, plateste la fel ca si infractorul, adica de doua ori valoarea materialului lemnos daca este in categoria I, in acest cod i se da o demnitate padurarului, in sensul ca acesta nu mai plateste ca si infractorul ci doar valoarea materialului lemnos conform normativului de calcul”, dupa spusele inginerului silvic. Prezentul cod stabileste temeiul legal in baza caruia va fi aprobata Strategia Forestiera Nationala. Aceasta are ca obiective cresterea gradului de impadurire, cresterea locurilor de munca in sector prin lucrari de impaduriri, corectarea de torenti si accesibilizarea fondului forestier.
Sursa: Sonia Rajnita
– Servicii de creare site web
