Muntii Rodnei:Valea Blaznei-varful Cobasel,Rosu si Ineut

Printre multe snoave si legende se vehiculeaza una legata de originea denumirii varful Rosu, aceasta datorandu-se, cica, imenselor suprafete cu bujor de munte (Rododendron sp.) care in iunie-iulie coloreaza ciclamen-sangeriu muntele. In fapt, vom constata pe acest superb munte mai putin rododendron decat pe varful Ineut, versantii estici ai Ineului si Crestei Plescutei sau, in extremitatea opusa a masivului, varfurile si caldarile alpine Buhaescu-Pietrosul Rodnei. Versantii si culmile sud-vestice ale varfului Rosu sunt in mare parte acoperite cu vegetatie ierboasa, dominant parul porcului (Nardus stricta) si o minunatie de flori albastre pal, galbene, portocalii, albastru-violete, roz-ciclamen sau albe.

Facem in prealabil o evaluare a parcursului auto, constatand ca ajungerea in localitatea nasaudeana Sant, atat pe varianta Baia Mare-Dej-Nasaud-Sangeorz Bai-Rodna, cat si pe Valea Izei-Borsa-Pasul Prislop-Pasul Rotunda inseamna circa 220 km, starea carosabilului si dorinta de-a nu dubla la revenire traseul determinandu-ne sa optam pentru prima varianta (4 ore) si sa revenim pe a doua (6 ore, blestamandu-ne zilele pentru alegere).
Asadar la drum, dupa ce consultam atent prognoza meteo pentru toate locatiile invecinate: Vatra Dornei, Nasaud, Borsa, Viseu de Sus si Poienile de Sub Munte.
Plecam din Baia Mare spre Dej, iar acolo unde un panou mare indica directia spre zona sudica a Parcului National M-tii Rodnei facem stanga, catre Beclean si apoi spre Nasaud, admirand taranii intorcandu-se de la prasit porumb si cartofi sau de la coasa, femeile cu palarii largi de paie, remarcand rezonanta romana (latina) a numelor unor stravechi localitati de sub Tibles – Parva, Nepos, Romuli.
Lasam la stanga drumul ce suie din Salva in amontele vaii Salauta prin Pasul Setref pentru a descinde-n Valea Izei. De aceasta data ne continuam deplasarea spre Maieru si statiunea balneo-climaterica Sangeorz Bai incantati de binecuvantatele meleaguri strans legate de destinele lui Cosbuc si Rebreanu, frumoasele case nasaudene asemanatoare celor bucovinene intrucatva.
Seara, luminitele releelor radio-TV de pe vf. Heniu par a fi ale unui far calauzitor.

Imediat se ivesc alpinele culmi sud-estice ale Muntilor Rodnei – tinta noastra. Pitoreasca Rodna, cu medievala cetate si biserica. De aici mai avem 7 km de drum betonat pana in Sant. Cum trecem de biserica monumentala cotim stanga parcurgand 9 km pe un drum auto-forestier pietruit ce ne duce la Cabana Diana si Tabara Scolara Valea Blaznei (mai intai, la margine de sat, dam de o bifurcatie unde facem dreapta iesind dintre ultimele gospodarii).
Excelent marcajul turistic cruce albastra (felicitari celor care l-au realizat ca si acelora care au marcat cu patrat alb-rosu limita sud-estica a parcului national).
Panta accentuata, carosabil spalat de averse dar accesibil oricarui tip de autoturism. Ajungem la o fosta exploatare miniera, aici drumul coboara in dreapta insa niste sageti albastre ne indica 180 grade stanga si dupa vreo 1,5 km depasim o stana de vite poposind in parcarea cabanei Diana. La dreapta e cladirea Taberei Scolare Valea Blaznei. Instalatie electrica, releu GSM, apa curenta. Tot ceea ce e necesar unui turist.

Superba panorama de la Muntii Suhard, la Muntii Gurghiului, Calimani, Bistritei, aproape vf. Cobasel si extremitatea sud-estica a lantului Muntilor Rodnei.

Amabil cabanierul de la „Diana” (altitudine 1250 m) si sotia acestuia, lipsiti de scarbavnicul mercantilism sudist. Acestia au plantat rododendron in jurul cabanei precum si ienupar, jneapan… creand un mini-parc, iar pe langa gardul imprejmuitor molizi. De felicitat si urmat de altii!

Instalam cortul langa cabana, cinam asezati pe boci de lemn admirand pogorarea noptii apoi ne bagam in sacii moi, culcandu-ne. Uneori o vita isi scutura clopotul sau eructeaza indecent.

Dimineata devreme spre Suhard apare o sangerie geana de lumina. La 5:15 ne sculam, rasaritul e iminent. Adunam cortul, selectam strictul necesar pentru rucsacii de tura, restul ramane in portbagaj, luam micul dejun.

Abia mulse, vitele ies la munte in muzica talangilor, indemnurile ciurdarilor si acompaniamentul ciobanestilor mitosi. Din cand in cand se opresc pentru adapare la jgheaburile din beton, pline ochi cu apa rece.

Imortalizam pitoreasca de aici comuna Sant apoi pornim pe marcajul turistic cruce albastra (nord) si drumul pastoral, trecand pe langa grajduri daramate. Dangatele clopotelor bisericii din Sant suna divin.

Vedem un rar molidis la obarsia vaii Blazna (din dreapta), noi cotim stanga spre niste jgheaburi seci si o fantanita de sub un palc de molizi, prindem apoi culmea inseuata ce duce spre Cobasel. Acolo unde arborii lipsesc, marcajul cruce albastra e plasat pe sisturi cristaline sau bucati de marmura plantate ca momai. Suisul devine mai accentuat, dam de un prag calcaros, aici apare si delimitarea Parcului National Muntii Rodnei –zona E-SE. Intram in molidisul ce acopera culmea ce ia un aspect custuros, aici o scara de lemn de circa 3 m rezolva traversarea unui pasaj mai dificil.

Suntem ajunsi dupa 1 ceas la o belvedere spre valea Cobasel si culmea Curatel.

Iesim in gol alpin schimband directia spre est, traversand o pajiste cu ienupar, remarcand o cruce neagra de fier comemorativa. Urmeaza o noua belvedere spre vest-nord-vest, intr-o dinamica impresionanta a soarelui si valatucile nebuloaselor, negurile alb-laptoase stagnand pe vai in vreme ce crestele sunt maturate de rafale violente de vant.

In saua dinaintea vf. Cobasel dam de o cruce decupata de pastori din sisturi aurii. Vf. Cobasel e la dreapta, la stanga varfului Rosu apoi Ineutul, o ampla inseuare (Saua cu Lac…fara lac) si-apoi Ineul.

Deasupra vaii Cobasel, pe malul drept, sunt 5 halde de steril plasate pe curbe de nivel, iar dincolo de ele Culmea Curatel. In spate, fascinant, vf.Corongis (1987 m), dupa Coasta Taului culmea avantandu-se spre varful La Om. La sud-vest de Corongis, la capatul unei lungi culmi cu poiene si stane, e vf. Saca (1705 m), celebru pentru poiana cu narcise. In plan secundar, de la sud-vest spre nord-vest identificam vf. Rabla, Laptelui (1931 m), Mires (1753 m), Nedeia Straja (1851 m), si vf. Repedea. In spatele acestora, si mai la vest , Cormaia (2033 m), vf. Tapului (2024 m), Buhaescu Mic si Mare (2268 m), apoi dominand de departe prin ascutita-i piramida – Pietrosul Rodnei (2303m).

Continuam spre Cobasel prin jnepenis imortalizand spectacolul naturii imprevizibile.

In 2 ore de la plecare atingem vf.Cobasel (1835 m). Rododendronul de-aici e rar si trecut, in schimb alte mii de flori ne bucura privirile. O placa din marmura semnaleaza tragica disparitie a unui tînar de 37 de ani.

Dupa o scurta pauza continuam spre vf. Rosu acompaniind lunga crapatura ce brazdeaza culmea, spalata de torente, largita de zapada si inghet, cu aspect de sant urias.
Sigur, peste ani, o parte din culme se va prabusi in caldarile sud-vestice.

Musuroaie si smocuri inierbate, tonic-verzi, acopera piciorul pe care suim pe vf. Rosu (2113 m) pe care-l atingem dupa putin mai bine de 3 ore de la plecare. Norii si negurile adunate de vant ne lasa arar sa vedem custura ce separa vf. Rosu de Ineut (2222 m), nu se vede nici vf. Ineu (2279 m) sau Creasta Plescutei, la NE acestuia. Nici urma de capre negre pe abrupturile nord-estice, spre obarsia Izvorului Oii si vaii Gaja. Vf. Rosu are doua mameloane stancoase, imediat vedem si vf. Ineu, iar la stanga lui un tau alungit-triunghiular, sub locul numit Pe Curatel (1851 m). Izvoarele vai Cobasel formeaza un parau abrupt, argintiu, nespus de frumos.

Coboram pe custura stancoasa vf. Rosu-Ineut. La dreapta, spre caldarea vasta, cu 2 mici tausoare, un valcel cu pereti impresionanti, o ideala locatie pentru caprele negre dar…ia-le de unde nu-s. Grohote la stanga, spre sud-vest. Cu sansa putem vedea aici marmote, dar mai ales varfuri alpine cu rododendron, ochiul gainii (Pulsatila minor), oite (Pulsatila montana) sau portocalii flori de vulturica (Hieracium decidua), parosi clopotei de stanca cu picaturi diamantine de roua (Campanula rotundifolia) .

Au trecut 4 ore si jumatate cand poposim pe vf. Ineut langa o gramada de pietre in care e infipta o cruce din lemn De aici vedem lacul Lala Mic, versantii nord-estici ai Ineului si cei sud-estici ai Crestei Plescutei, mai aproape cei ai Culmii Gajei.

Sageata de tabla ruginita, smulsa de pe stîlpul de fier, indica: banda rosie spre Pasul Rotunda prin vf. Gaja 6 ore, 14 km, respectiv cruce albastra-Vf. Ineut-Sant prin Valea Blaznei 5 ore. Identificam inspre nord spre sud obarsiile vailor Gaja, cu o superba caldare glaciara spre care coboara la o stana un drum pastoral dinspre Saua Gajei, apoi Izvorul Oii, vaile Arini, Fataciuni si, in fine, valea Blaznei .

Ne intoarcem spre vf. Rosu imortalizand flori, ciupercute, gaze sidefiu-auriia, conulete parfumate de jneapan (Pinus mugo). Pe versantul vestic al vf. Rosu observam o solitara steregoaie (Veratrum album), iar langa poteca custurii un manunchi de omagi rasfirati (Aconitum paniculatum).

Ajungem dupa alte aproape 4 ore inapoi la cabana Diana, incheindu-ne tura si pornind spre casa.

Alegem sa ne intoarcem prin Borsa-Valea Izei si, prin urmare, iesim din localitatea Sant spre Valea Mare.
Calvarul incepe acolo unde, pe drumul modernizat, tractoare si TAF-uri tarasc busteni, unde ogasele afunde, bolovanose sau mocirloase, risca sa ne suspende sau azvarle in afara carosabilului.
Cu mari emotii ajungem in Pasul Rotunda, de unde coboram cei 4-5 km pietruiti spre DN 18. O cazarma dezafectata, lunci ale Bistritei Aurii, cu gatere si oribile halde de rumegus, dar si apicultura pastorala.

Suntem in Pasul Prislop, adica putem „admira” din ce in ce mai vasta panorama a belitilor (la ras!) versantii ai Tomnatecului I si II dinspre valea Bistritei Aurii si Putredu, chelitul Prislop, regasim la locul ei halda de rumegus si gunoi menajer de pe malul drept al vai Viseut alaturi de ilarul panou al Primariei Borsa care … interzice depozitarea gunoaielor.

Dupa inca 160 km si 6 ore de mers, din care jumatate halucinant-cosmaresti, ajungem in Baia Mare.

Se afirma repetat ca turismul constituie o prioritate nationala. In mod cert, precum protejarea caprelor negre, educatia, invatamantul, sanatatea, justitia si bunastarea majoritatii populatiei – adica snoave politicianiste, ipocrit-cinice.
Noroc cu dumnezeiestile peisaje inca necazute prada ctitoristelor initiative.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic:

Traseul propus vizeaza ca obiective atingerea vf. Cobasel, Rosu si Ineut, putand fi continuat pe banda rosie spre vf. Ineu (2280 m) sau lacurile Lala Mare si Lala Mic, in continuare in avalul vaii Lala spre Gura Lalei, la confluenta cu Bistrita Aurie.

Daca vom continua de pe vf. Ineut spre vf. Ineu, trebuie sa avem in vedere circa o ora in plus, dar de acolo putem opta pentru coborarea in lungul Crestei Plescutei sau prin Gaura Ineului si apoi in avalul vaii Bila, la Sesuri, pe Bistrita Aurie.

De pe vf. Ineut se poate coborî spre Saua Gaja (circa o ora si jumatate) si in continuare spre Nichitas-Pasul Rotunda.

Traseul de la cabana Diana-Valea Blaznei pe vf. Ineut necesita 4 ore, returul 3 ore si jumate.

Deplasarea cu autoturismul din Baia Mare prin Sangeorz Bai-comuna Sant la cabana Diana presupune aproximativ 4 ore.

Nu recomandam returul din Sant spre Valea Mare-Pasul Rotunda (în DN18), riscati blocarea in traseu (posibil cu 4 x 4)

Atentie la echipament, pelerina, harta. Nu va hazardati in acest traseu pe o vreme ostila. Nu exista refugii naturale/antropice in caz de furtuni si descarcari electrice!