Un grup de 92 de parlamentari ai PNL propune infiintarea unui Muzeu al Ororilor Comunismului care sa functioneze la Palatul Parlamentului, idee pentru care a pledat si presedintele Iohannis in interventii publice. Initiative in acest sens au mai existat anii trecuti, insa nu au fost finalizate.
Potrivit initiativei legislative depuse de parlamentarii PNL, Muzeul Ororilor Comunismului ar urma sa fie constituit ca institutie publica, cu personalitate juridica, de importanta nationala, aflata in subordinea Ministerului Culturii.
Acest muzeu ar urma sa fie finantat de la bugetul de stat si din fonduri extrabugetare, donatii si sponsorizari.
Muzeul va avea ca obiectiv prezentarea realitatilor vietii socio-economice si culturale din Romania din perioada 1945-1989, cu scopul informarii corecte a publicului cu privire la abuzurile, crimele, torturile asupra oponentilor regimului comunist.
Patrimoniul muzeului se va constitui din colectii de piese si documente realizate in colaborare cu Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.
Initiatorii, printre care Alina Gorgiu, Gigel Stirbu, Florin Alexe, Ludovic Orban, Theodor Paleologu, Teodor Atanasiu, considera ca Palatul Parlamentului este foarte potrivit pentru locatia Muzeului Ororilor Comunismului deoarece „cladirea a fost conceputa de unul dintre cei mai brutali dictatori din Europa, cu pretul unor vieti omenesti si cu sacrificiul unui popor intreg care a suportat lipsuri de nedescris pentru ca Ceausescu sa aiba resursele necesare unei asemenea constructii”.
„Aceasta cladire trebuie sa inchida in zidurile sale amintirea ororilor care s-au petrecut in comunism, dar si memoria rezistentei si victimelor comunismului, care, prin sacrificiul lor, au facut posibil astazi sa avem un Palat al unui Parlament ales democratic”, au mai apreciat acestia.
Initiatorii considera ca este necesara infiintarea acestui muzeu din motivatie istorica, pentru a transmite ororile infaptuite de regimul comunist si eroismul rezistentei anticomuniste. „Romanii trebuie sa cunoasca atrocitatile infaptuite de regimul comunist pentru a se putea pazi de o experienta similara”, au apreciat initiatorii.
Ei au aratat ca, in timpul regimului comunist, cei care faceau parte din elita societatii, daca nu au fost omorati, au fost tarati in inchisori, in lagare de munca silnica sau au fost persecutati, hartuiti, cu domiciliul fortat, cu drepturi interzise, anihilati. „In perioada comunista, Romania si-a pierdut valorile, calauzele, 800.000 de oameni au murit si 3.000.000 au patimit in cele 44 de penitenciare si 72 de lagare de munca fortata ale regimului totalita”, au mai aratat initiatorii.
Ei au mentionat ca, in acea perioada, economia a fot devalizata rapid si „comunistii au distrus “cultura, istoria si credinta poporului roman”, demoland biserici.
Proiectul a fost depus in 9 martie si urmeaza sa fie dezbatut mai intai la Senat care este prima Camera sesizata, Camera Deputatilor fiind for decizional.
Ideea infiintarii unui muzeu al comunismului a fost sustinuta si de presedintele Klaus Iohannis. In 16 decembrie 2014, Iohannis, pe atunci presedinte ales, a participat la manifestarile de la Timisoara organizate la implinirea a 25 de ani de la izbucnirea Revolutiei din Decembrie 1989, ocazie cu care a pledat pentru construirea unui „mare muzeu national al comunismului, care sa inspire proiecte educationale mari”.
„De prea multe ori am aratat ca nu am invatat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite sa ignoram lectiile trecutului, asa cum este constientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs in Romania. Pentru mine aceasta este cu siguranta o tema de readus in prezent, de repus in discutia societatii. Viitorul democratic al natiunii romane depinde de modul in care ne asumam un trecut tragic, dar si de felul in care demonstram zi de zi ca stim sa aparam libertatea, drepturile omului si valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire si reamintire, doar asa ne putem feri de comunism. Romania are nevoie de un mare muzeu national al comunismului care sa inspire proiecte educationale mari, sa inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranta, de responsabilitate civica. In calitate de presedinte al Romaniei, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru ca presedintele trebuie sa vegheze la cultivarea si protejarea memoriei natiunii sale”, a afirmat atunci Iohannis.
Seful statului a aratat ca doreste infiintarea unui muzeu al comunismului si cu ocazia unei vizite pe care a facut-o, la sfarsitul lunii ianuarie, la arhivele CNSAS de la Popesti-Leordeni. Cu acest prilej, Iohannis a spus ca in aceste dosare de la CNSAS se afla memoria comunismului si ca ea va avea o contributie importanta la deschiderea unui muzeu al comunismului.
De asemenea, in februarie, presedintele Iohannis posta un mesaj pe Facebook, dupa intalnirea cu presedintele Germaniei Joachim Gauck, in care arata ca acesta cunoaste ca nimeni altul comunismul si experienta acestuia e nepretuita pentru proiectul sau de infiintare in Romania a unui muzeu al comunismului.
Constituirea unui muzeu al comunismului nu reprezinta o initiativa noua intre parlamentarii si ministrii romani.
Astfel, in 29 mai 2012, Senatul adopta tacit o initiativa legislativa prin care se propunea infiintarea „Muzeului Comunismului”, unde sa fie etalate exponate relevante pentru aceasta perioada istorica, atat in Romania, cat si in strainatate.
Proiectul ii avea ca initiatori pe deputatul UDTTMR Amet Aledin – (minoritati), deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru, deputatul independent Mircia Giurgiu si pe deputatul PDL Petru Movila.
Potrivit initiatorilor, aceasta institutie urma sa fie subordonata Ministerului Culturii, din partea caruia urma sa primeasca finantare. Muzeul putea primi, de asemenea, donatii, supuse legislatiei romanesti in vigoare in acest domeniu.
Reprezentantii Executivului au apreciat insa la momentul respectiv ca este discutabila infiintarea unei astfel de institutii publice in subordinea Ministerului Culturii, intrucat, cel putin partial, s-ar crea un paralelism institutional nejustificat, in conditiile existentei Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.
In aprilie 2013, deputatii USL au respins, in plen, proiectul de lege in acest sens.
Si fostul presedinte Traian Basescu a sustinut ideea infiintarii unui muzeu al comunismului in Palatul Parlamentului.
In septembrie 2014, prezent la Congresul PNTCD, Traian Basescu a spus ca este nevoie si ca nimeni nu a gasit resurse pentru infiintarea unui muzeu al comunismului in Palatul Parlamentului.
„Ce am inteles de la inteleptii din partidul dumneavoastra este ca era nevoie de o curatare a societatii romanesti de propriul ei trecut. Daca vreti, era nevoie de o atitudine politica, in primul rand si aceasta realitatea pe care am inteles-o fie de la domnul Coposu, Diaconescu, de la domnul Galbeni, a fost o realitate pe care am incercat sa o materializez si, partial, am reusit in mandatul meu”, a spus atunci Traian Basescu.
El a vorbit, in acest context, despre condamnarea comunismului. „O condamnare care a avut o lista intreaga de obiective practice in raportul de condamnare a comunismului, liste practice care, in cea mai mare parte, s-au materializat, cu exceptia unui singur element de actiune, care insemna un muzeu al comunismului. Niciunul din diriguitorii Parlamentului Romaniei nu au gasit resurse sa puna la dispozitie, in Parlament, un spatiu pentru asa ceva. Sigur, avem Sighetul, avem multe alte elemente, dar ar fi fost extrem de important ca in Casa Poporului sa existe un astfel de muzeu al comunismului in care documente care astazi stau la baza inclusiv a procesului indreptat impotriva tortionarului Visinescu, spre exemplu, ar fi putut fi prezentate opiniei publice”, mai spunea fostul sef al statului.
In decembrie 2006, Traian Basescu a propus in Parlament, la citirea concluziilor raportului Tismaneanu, cateva proiecte intre care si infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al dictaturii comuniste din Romania.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
