Despre literatură, critică literară, talent și orgoliu. Un dialog inedit cu romancierul Nicolae Breban care împlinește astăzi 88 de ani.
Autor al unor capodopere ale prozei românești, ca „Animale bolnave”, „Bunavestire” sau „În absența stăpânilor”, al unor romane care au modificat fundamental poetica și tipologia genului, ca „Don Juan” sau „Drumul la zid”, și al unor cicluri ample ca „Amfitrion” și „Ziua și noaptea”, Nicolae Breban, deși se autodefinește drept romancier, este în realitate un autor complex. Pentru că este, concomitent, și un nuvelist, dramaturg și poet extrem de interesant și autor al câtorva volume de eseuri și memorii care au pus la încercare rutina și stereotipurile în judecarea literaturii și istoriei naționale.
Intervievat în urmă cu mai mulți ani, dialogul este publicat acum pentru prima dată și face parte din seria dialogurilor reunite sub titlul Avantgarda cu Ionuț Vulpescu în cadrul căreia au mai fost invitați președintele Academiei Române, Acad. Ioan Aurel Pop, profesorul Alexandru Athanasiu, scriitorul Dinu Săraru, dirijorul Christian Badea.
Scriitorul Nicolae Breban vorbește despre literatură, critică literară și despre generațiile creatoare de dinainte și de după 1989. Aflăm, de asemenea, care sunt resorturile intime de creație ale scriitorului Nicolae Breban, dar și care sunt coordonatele vieții și ale caracterului omului Breban. Despre orgolii asumate și false modestii evitate, despre rolul divinului și al iubirii în procesul de creație al scriitorului, precum și despre credință, vorbește un personaj important al lumii culturale autohtone, un nume mare al literaturii române, în cadrul unui dialog inedit, scos din arhiva personală a fostului ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu.
I.G.
Să fiu iertat, dar Nicolae Breban este orice, numai critic literar nu. Și chiar nu este orice sau oricine, ci unul dintre cei mai importanți romancieri contemporani. Ori tocmai asta nu scrie în titlu.