Ea este Maria Daniela Cioanca, o bistriteanca frumoasa, de numai 22 de ani. Impreuna cu prietenul ei (Lucian FLorea – 26 de ani), cu care formeaza un echipaj, curajoasa soferita de TIR strabate Europa in lung si-n lat la volanul unui cap tractor Volvo FH de 500 de cai putere. Pentru cei doi tineri, camionul este o sursa importanta de venit, dar si sansa de a vizita impreuna unele dintre cele mai frumoase si romantice orase din Europa: Paris, Bruxelles, Barcelona, Madrid… Pauzele de week-end sunt un bun prilej de plimbare. Dupa cum stim, parcarile de camioane se afla undeva in afara oraselor. Cei doi tineri folosesc transportul in comun sau rolele pentru a ajunge mai repede in centru.
“În 2010 am absolvit Liceul Radu Petrescu în Prundu Bârgăului, apoi m-am înscris la facultate, la Bistrița la UBB, la FSPAC, secția Administrație Publică. În anul doi de facultate, iubitul meu, detinând permisul de conducere B-E, C-E, s-a angajat la o firmă din Spania care deține camioane înmatriculate și în România. Am hotărât amândoi să obțin permisul categoria C-E și atestatele necesare și să lucrăm amândoi pe camion după ce îmi dau licența în anul trei. Zis și făcut… Am absolvit și la scurt timp am venit amândoi și am început lucrul pe camion. Am stat 6 luni încontinuu numai în camion. Aici e casa noastră…bucătaria..living-ul… dressing-ul…tot. Multora li se pare ciudat, dar eu m-am obișnuit foarte repede și îmi place ceea ce fac”, relateaza Daniela.
Fata recunoaste ca meseria de sofer de TIReste foarte potrivita pentru urmatorii cativa ani. Aceasta slujba ii ofera posibilitatea sa stranga bani pentru viitor. Dupa ce va avea primul copil, tanara soferita spune ca va renunta la aceasta meserie, in favoarea familiei.
”După cum le spuneam și prietenelor mele, atunci când îi spun cuiva unde lucrez i se pare atât de ciudat și de greu. În schimb, eu consider ca nu e o muncă atât de grea, presupune foarte multă atenție și condiție psihică. Oboseala e cel mai mare dușman al unui camionagiu deoarece un program de condus are 21 de ore. Noi conducem 18 ore plus încă 2 ore peste cele 18 atunci când nu ajungem la destinație. Condiția este să ne încadrăm în cele 21 de ore. Trebuie multă atenție, iar oboseala trebuie să nu pună stăpânire pe noi atunci când conducem. Tot timpul mă gandesc la responsabilitatea care îmi revine atunci când conduc. Mă gândesc la viața mea și la a celorlalți participanți la trafic. De când lucrez am văzut peste 20 de camioane răsturnate, oameni decedați, mulți răniți și haos pe autobandă. Doar când îmi amintesc de ele îmi sare somnul” – ne povestește cu un aer serios și grav Daniela Maria Cioancă. Este convinsă ”că o fată dă dovadă de mai multă prudență la volan decât un barbat. E adevărat că ei sunt mai pricepuți și mai îndemânatici, conduc mai bine. Dar nici cu fetele nu îmi e rușine…Pe camion am învățat că niciunul dintre șoferi nu ne-am născut “experimentati”…Toți am pornit de jos, niciunul nu am știut să conducem camionul…toți am fost egali odată..toți am învățat și fiecare dintre noi mai are de învățat în fiecare zi câte ceva despre șoferie. Am învățat și m-am obișnuit cu ideea că viața noastră e în mâinile noastre și o singură mișcare greșită poate provoca o tragedie.”
,,M-a impresionat foarte mult modul de gândire al străinilor. Aici vorbim de Germania, în primul rând. Făcând o comparație cu țara noastră, îmi pare enorm de rău că niciodată nu vom ajunge la nivelul lor. Și nu mă refer numai la situația economică dintre cele două țări. Mă refer la comportament, la comportamentul persoanelor ce le întâlnesc zi de zi sau la comportamentul participanților la trafic. Nu îi acuz sub nicio forma pe semenii mei din România. Îmi pare rău pentru noi, toți românii, că nu suntem cu un pas mai în față deoarece merităm ceva mult mai bun. Merităm să lucrăm toți la noi acasă, nu să fim sluga străinului și să ducem dorul de cei dragi”.
Sursă: bistriteanul.ro
– Servicii de creare site web
