ACTUALIZARE: Vezi VIDEO
Cariera uneia dintre cele mai vechi angajate a Teatrului Municipal a ajuns sa numere, in 2013, aproape sase decenii. Cornelia Codreanu a fost unul dintre primii sufleori angajati in Maramures, dar inca mai primeste aplauzele publicului, pentru ca, dupa o viata in compania actorilor, nu poate sta departe de teatru. Acum este regizor tehnic si sarbatoreste, impreuna cu intreaga echipa a teatrului baimarean, 60 de ani de la primul spectacol in municipiu.
In anii scursi de la prima reprezentatie pe scena din Baia Mare, Cornelia Codreanu a contabilizat mii de repetitii, sute de turnee si nopti nedormite. Banii castigati nu au fost prea multi iar greutatile vremii si-au facut simtita amprenta, insa regizoarea marturiseste ca toate eforturile au meritat si ca nu si-a regretat nicio clipa alegerea. Ea a relatat ca a fost si este atat de indragostita de teatru incat nu si-a permis, in toata cariera ei, sa intarzie vreodata la repetitii sau la spectacole.
„Nu pot sa am regrete. A fost ceea ce mi-am dorit si ceea ce mi-a placut sa fac. Deci, eu ceea ce fac, fac cu foarte multa placere si cu foarte multa dragoste. Eu nu am intarziat in acesti ani niciodata, la nicio repetitie sau la vreun spectacol. Nicio data! Nici 5 minute macar nu am intarziat, prefer sa ma duc cu o ora inainte de spectacol sau de repetitie si sa stiu ca totul este la locul lui. Cred ca mi-ar fi fost rusine. Am iesit la pensie in 1990, dar nu am rezistat. M-au chemat inapoi si cu cel mai mare drag m-am dus din nou”, a marturisit Cornelia Codreanu.
Cornelia Codreanu a relatat, pentru eMaramures, ca a fost prezenta la toate spectacolele care au fost puse in scena la teatrul din Baia Mare chiar si inainte de a deveni sufleur. Ea isi aminteste cu drag de „Crangul de calini” – primul spectacol care s-a jucat, acum 60 de ani, pe scena din Baia Mare, dar si de vremurile in care teatrul baimarean avea reprezentatii in intreaga tara.
„A fost cea mai frumoasa perioada din viata mea. De fapt a fost o viata de om, nu? Asa se poate spune: o viata de om. A fost nemaipomenit! Eu abia in anul 1957 am intrat in teatru, pana atunci insa am vazut toate spectacolele care erau. Imi aduc aminte cu placere chiar de primul spectacol, ‘Crangul de calini’. Scena in spate nu avea perete, nici usi… Era o perdea pusa acolo. Afara ningea si scena era un camp de pomi infloriti, era superb. Era asa, ca un vis, nu-ti venea sa crezi ce este afara si pe scena ce poate sa fie…”, a rememorat regizorul Cornelia Codreanu.
De-a lungul timpului, a lucrat cu nenumarati actori si regizori. Regizoarea isi aminteste ca au fost momente frumoase, dar si foarte multe dificile. O astfel de perioada a fost cea in care cladirea teatrului a ars iar actorii erau nevoiti sa faca repetitii noaptea, in spatiul rezervat actualului cinematograf Minerul. Tineretea si pasiunea pentru scena i-au dat insa energia necesara pentru a merge inainte.
„A fost nenorocirea aceea cu incendiul si am jucat si repetam la ‘Ardealul’, unde este acum cladirea cinematografului. Repetam de la 11.00 noaptea, pana dimineata la 6.00, pentru ca pana la 11.00 erau filme si ne dadeau sala numai dupa ce se termina filmul. Veneam dimineata… Dar a fost frumos, eram tineri…”, a povestit regizoarea.
O perioada de care Cornelia Codreanu isi aduce aminte cu drag este cea in care actorii baimareni faceau turnee in intreaga tara. Erau plecati din oras saptamani in sir, fiecare cu echipa lui de teatru si cu spectacolul lui. Publicul era pe atunci foarte dornic de teatru. Acum sase decenii, cand Teatrul Municipal a fost inaugurat, salile erau arhipline, iar fiecare spectacol era o sarbatoare.
Sursa: Gabriela Kuhajda