OBICEIURI ANUL NOU – Credinte si practici de Anul Nou in Maramures

Superstitile din prima zi a anului nou erau nenumarate in satele din Maramures, iar taranii nu le incalcau de teama sa nu aiba ghinioane si sa fie feriti de boli si saracie. Multe dintre ele se pastreaza inca, fiind mai prezente in viata comunitatii decat alte traditii populare, o explicatie fiind si aceea ca oamenii nu isi doresc un an cu necazuri.

In prima zi a anului, pentru atragerea belsugului, copiii mai mici umbla cu sorcova, iar in schimbul urarilor trebuie rasplatiti numai cu bani. Oamenii se saluta cu „An Nou fericit”.

Intre Anul Nou si Boboteaza se umbla cu crucea. Alaiul bisericesc este format din preot, cantor si fat, uneori si un curator. Alaiul este precedat de un grup de copii, imbracati in alb, scuturand o curea pe care sunt legati mai multi clopotei. De la o casa la alta strigau: „Tiralexa, Doamne”.
Alaiul bisericesc intra in curte cantand:
„In Iordan botezandu-te Tu, Doamne,
inchinarea Treimii s-a aratat”.
La iesire, copiii strigau:
„Tiralexa, Doamne,
Grau de primavara
Si-n pod si-n camara
Si pe prisma-afara. „
(Culegator Samoila Nodis – Caietele monografice ale satului Cupseni)

Spalatul pe fata de dimineata
Pentru un an bun, linistit si norocos, in dimineata de 1 ianuarie, se spune ca e bine sa te speli pe fata cu “apa neinceputa“ (pe care au vazut-o doar stelele si Luna) in care se pune un fir de busuioc, un banut si o creanga mica de brad. Spalatul trebuie insotit de rostirea unui descantec: “Sa fiu frumos si tanar ca bradul, iubit ca banul, curat ca apa si sa am noroc cat semintele din busuioc.” Apa trebuie aruncata cat mai departe de casa, in timp ce se spune: “Io nu tap (n.r.- arunc) apa, io tap ura, io tap tipatura, de-i oarece pe mine, io le-arunc tate.”

Pui apa int-un blid, o crenguta de brad s-on ban de arjint. Te speli pa obraz pana-n rasarita soarelui, afara pa satra si gandesti: „Sa hiu curat ca apa, frumos, tanar ca bradu si iubit ca banu”. Tapti apa inaintea casi, da’ cat te speli nu graesti cu nime.
(Culegator Parasca Fat – de la Aurel Fat, Danesti)

In dimineata de Anul Nou ma spalam pa obraz cu apa si c-on banut de arjint – punem in ulceaua cu apa: „Cum nu sa leaga nimnic de arjint, ase sa nu sa lege nimnic de mine”.
(Culegator Parasca Fat – de la Doca Ivanciuc, Barsana)

O alta credinta este aceea ca femeile nu-i bine sa umble cu colinda la Anul Nou. Mai mult, o superstitie care se pastreaza si azi in multe gospodarii este ca primul oaspete sa fie barbat. De asemenea, se mai spune ca anul nu va fi bun daca primul nascut este fata.

Daca-t intra-n casa o femeie in noaptea de Anu Nou ori in ziua de Anu Nou, iti mere rau la casa tat anu. Barbatu-i noroc, femeia-i saracie.
(Culegator Parasca Fat – de la Luchiana Fat, Desesti)

Daca sa naste o fata prima data in anu acela, a fi an rau; daca sa naste fecior, a fi an bun, cu noroc.
(Culegator Parasca Fat – de la Victoria Fat, Desesti)

Practici magice
La miezul noptii de Anul Nou, batranii puneau pe vatra cuptorului cate 5-6 boabe de porumb, de grau, de orz sau ovaz. Pe fiecare se aseza un carbune aprins, iar care dintre cereale facea mai multa cenusa era considerata buna, spunandu-se ca din aceea recolta va fi buna.

Un alt obicei practicat era „calendarul de ceapa”, prin care se prognoza vremea pentru noul an. Astfel, se taia o ceapa in doua, iar in 12 dintre foile de la mijloc – pentru fiecare luna a anului – se punea sare in cantitati egale si se lasa peste noapte, in care era mai multa apa era semn de vreme ploioasa. De asemenea, tot legat de pronosticurile meteorologice, se mai spune ca daca un e zapada de Anul Nou atunci va ninge primavara si ca daca e ceata si viscol vor fi razboaie.

In multe zone din Maramures, pentru ca familia sa fie unita si vitele sa nu fie atacate de fiarele padurii, se obisnuia „legatul mesei”, care se facea cu un lant trecut incrucis printre picioare. De asemenea, se punea putin fan sub masa. Apoi, pentru fiecare vita se facea un colacel mic din grau, care era pus sub fanul de sub masa. Toate erau lasate asa pana la iesirea de la biserica in ziua de Anul Nou, cand colaceii erau dati hrana vitelor. Masa era lasata legata pana la Boboteaza.

Brazbautele
Un obicei practicat de fete, dar care are si rol purificator are loc tot in prima zi a anului. Fiecare fata care participa la Vergel isi face din calti de canepa un ghem mic. Apoi da foc ghemuletului, iar fetele incep sa se joace cu micile globulete de foc in timp ce danseaza si aruncandu-le dintr-o mana in alta rostind o incantatie in care isi cheama ursitul. Jocul are si rostul de a o ”curata” pe fata si de a o feri de hoti si alte rele.

Sursa: Revista Memoria Ethnologica ■ nr. 4 – 5 ■ iulie – decembrie ■ 2002
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures

CITESTE SI:

• Superstitii de Anul Nou
• Credinte si practici de Anul Nou in Maramures
• Metehaul ori Baba – papusile rusinii
• Practici de maritis ale tinerelor fete
• Practici pentru aflarea ursitului de Anul Nou
• Mesaje de Anul Nou – urari de sarbatori, sms-uri