Vezi VIDEO
Cu nuci, covrigi si mere erau impodobiti brazii in satele maramuresene in urma cu cativa ani. Obiceiul a fost uitat insa in cele mai multe zone ale Maramuresului iar beteala, globurile si instalatiile luminoase le-au luat locul. Nici obiceiul colindelor nu mai este acelasi cu cel al inaintasilor nostri. Daca odinioara cantecele de Craciun aduceau in casele oamenilor mesajul nasterii lui Iisus Hristos, astazi, cei mai multi colindatori duc mai departe traditia acestor cantece doar pentru a face bani.
Bradul impodobit pe modelul vechi, al bunicilor si strabunicilor nostri, a ajuns acum piesa de muzeu. Desi Maramuresul, prin zonele sale etnografice, a pastrat multe dintre obiceiurile de iarna traditionale, modernismul si-a pus amprenta asupra traditiilor locale.
„In Maramures, traditia pentru impodobirea bradului era alta. Bradul nu se impodobea cu globurile acestea multicolore, cu lumini asa cum facem acum, ci doar cu mere, nuci si covrigei, pe care copiii cu placere le luau din brad”, a subliniat etnograful Janeta Ciocan.
Un alt obicei specific sarbatorilor de iarna, colindele cantate din casa in casa, au fost influentate de lumea in care traim. Multe dintre cantecele de Craciun recente sunt imprumutate din alte limbi, iar colindatorii bat din usa in usa doar pentru a strange cativa banuti.
„Colinda a ramas aceeasi, dar problema este ca cei care duc mesajul de aceasta data, mai ales in satele suburbane din jurul oraselor, si-au pierdut acea dorinta clara de a intra in casa omului pentru a aduce binele. Se gandesc eventual la cati banuti vor aduna in aceasta perioada si poate ca ii indemn sa aiba in minte faptul ca ei intra acolo pentru a aduce o veste minunata si prin aceasta veste, linistea si pacea in sufletele celor care asculta colinda”, a explicat Janeta Ciocan.
Cu toate astea, superstitiile vechi ne indeamna sa deschidem usa colindatorilor. Conform zicatorilor, in casa in care nu intra colindatorul, nu intra nici Dumnezeu. Totodata, se spune ca cei care primesc urarile de Craciun vor avea un an bun si prosper.
Sursa: Gabriela Kuhajda