Sfinții împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți luni, 21 mai. De numele acestor sfinţi, primii împăraţi creştini,sunt legate multe tradiţii. Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai, sunt primii împăraţi creştini.
Prin aceşti Sfinţi Împăraţi a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul şi idolatria şi a întărit Biserica şi credinţa creştină pe pământ, spune arhimandritul Ilie Cleopa (vol. Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an, 1996).
Pentru ziua de 21 mai, când sunt sărbătoriţi Sfinţii Constantin şi Elena, există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vară ce urmează să-şi facă apariţia:
– mulţi agricultori nu lucrează de Sfinţilor Constantin şi Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
– podgorenii respecta ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
– ziua de 21 mai (Sfinţii Constantin şi Elena) este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasma; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.