Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a decis ca motoarele de cautare vor trebui sa stearga anumite informatii la cererea unui utilizator, in cazul in care acestea ii lezeaza onoarea. Respectiva decizie a starnit reactii atat in presa europeana, cat si in cea americana, informeaza Courrier International.
Condamnat pentru asasinat, Miguel Carcano ispaseste la Sevilia o pedeapsa cu inchisoarea de 21 ani si 3 luni. Pana acum, toata lumea avea acces la aceasta informatie, daca dadea cautare cu numele lui pe Google. Sa ne imaginam acum ca Miguel Carcano va cere, odata iesit din puscarie, suprimarea tuturor rezultatelor (cautarii) care fac referinta la dosarul sau penal, pe motiv ca acestea i-ar prejudicia dreptul la protectia unor date personale. Cererea sa va trebui onorata? Da, potrivit CEJ.
Decizia judiciara controversata, luata la Luxemburg, ataca fundamentul propriu-zis al internetului. Cercetarea este scopul fundamental al internetului, un instrument de relationare. Se pare ca judecatorii nu au inteles cum functioneaza internetul si, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, ei ar trebui sa explice de asemenea de ce privilegiaza dreptul la onoare in detrimentul celui la informatie.
Reactia acestui cotidian este impartasita de mai multe articole aparute in presa. Ceea ce trebuie inteles este functionarea tehnica a internetului si a motoarelor sale de cautare: capacitatea de a lega continuturile preexistente, indexandu-le si propunandu-le de o maniera ordonata utilizatorilor, in functie de cuvintele-cheie tastate.
In calitate de motor de cautare, Google nu creeaza si nici nu distruge continuturi, ci doar le leaga. Cu toate acestea, acum lui Google i se cere sa devina ‘gardianul dreptului la uitare’, noteaza El Pais. Dincolo de dificultatea practica in ceea ce priveste punerea in aplicare a acestei decizii, ea ar putea crea un antecedent ce limiteaza libertatea de informare sau de expresie, subliniaza publicatia spaniola.
Pentru cotidianul britanic The Independent, acest lucru s-ar putea dovedi un mijloc util pentru a ‘refasona amprenta digitala a utilizatorilor’, in timp ce aparatorii protectiei informatiilor vad in aceasta o victorie impotriva greilor internetului. Principul este unul interesant la nivel personal, insa destabilizant la nivel general, atentioneaza publicatia britanica.
La randul sau, publicatia portugheza Publico saluta decizia, insa evoca aceeasi problema. Decizia CEJ este una istorica si in acelasi timp insuficienta pentru a putea permite ca erorile trecutului, prezente in lumea virtuala, sa nu umbreasca viitorul din viata reala. Insa, ea poate limita prejudiciile aduse, subliniaza Publico.
Pana la ce punct societatea are dreptul sa stie trecutul delincvent sau ilicit al unui cetatean? Dezbaterea ramane una deschisa, conchide cotidianul catalan La Vanguardia, intr-un editorial al sau.
De partea americana, reactiile la decizia CEJ sunt numeroase si puternice. Aceasta noua decizie schimba datele pentru intreprinderile americane, titreaza cotidianul USA Today. Potrivit lui Trevor Hughes, presedintele Asociatiei internationale a expertilor in protectia vietii private, ‘vor rezulta schimbari fundamentale in domeniul protejarii vietii private, dar si in ceea ce priveste in general economia informatiilor’.
Dorinta de a le permite oamenilor sa stearga informatiile jenante este de inteles, insa decizia CEJ ar putea fragiliza libertatea presei si dreptul la exprimare, potrivit New York Times. A cere unor motoare de cautare sa suprime milioanele de legaturi care rezulta din aceasta cautare ar putea avea consecinte nefaste. Cu o astfel de cenzura europenii ar putea fi mult mai putin informati, iar jurnalistilor si disidentilor le-ar putea fi mult mai greu sa-si faca auzita vocea, scrie cotidianul american.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
