Duminica trecuta mi s-a cam intors lumea cu susul in jos, o serie de lucruri pe care nu le-as fi crezut s-au derulat pe langa mine. Mai bine zis, cu mine in mijlocul lor. S-o luam cu inceputul. Acum cateva saptamani am aflat, greu de crezut, ca Florin Stefan, chitarist de marca si spirit liber, se insoara. Mai mult, cel care duce mai departe povestea chitarei Fender a lui Iuliu Merca si este considerat de specialisti in domeniu singurul chitarist din Romania care stie sa cante un Mary had a little lamb a lui Stevie Ray Vaughn si mireasa (absolventa de facultate la Viena, cu domiciliul in Cluj-Napoca) au ales sa faca nunta… pe un deal din Copalnic Manastur.
Stilul lor de viata nu se potriveste cu cristalele Svarowski si decorul impopotonat din cine stie ce restaurant, asa ca sala de nunta a fost un cort din lemn, acoperit cu frunza de stejar. Cand am aflat cine l-a facut, mi-a fost, din nou, greu sa cred: un inginer de calculatoare, indragostit de lemn de pe vremea cand copilarea pe langa mesterii ce lucrau in Brebeni si Magureni, unde tatal sau era preot.
Decorurile au fost in aceeasi nota rustica. Bucati de lemn si borcane cu lumanari in ele au stat alaturi de pahare pentru horinca si vin ce mi-au adus aminte de vremea cand lumea nu cauta stralucire ci simplitate, cand utilul era pus inaintea ambalajului.
Pe invitatia la nunta era precizat faptul ca fiecare invitat este rugat sa poarte un element de vestimentatie din portul popular. Spre surprinderea mea, am vazut oameni imbracati din cap pana in picioare in costum popular. Am imprumutat izmene, camasa, laibar, cizme, curea lata si clopul caracteristic Chioarului si, greu de crezut, nu am renuntat la ele pana am plecat de la nunta, desi aveam la mine haine de schimb.
L-am vazut pe mire imbracat in haine de-ale motilor de care il leaga sangele (prin mama sa), la brau cu o curea lata ce a atras privirile. Mai pe la miezul noptii, Florin mi-a spus ca una dintre bucuriile sale a fost ca a primit, de la un invitat, o alta curea, veche de cel putin 100 de ani. Mireasa, Ligia Bel, imbracata in rochie alba din in, cu broderie manuala, a aratat ca stie sa danseze pe ritmuri rock, chiar si in aceasta tinuta. Mai ales daca solista trupei Remakers, Laura Bobb, originara si ea din Copalnic Manastur, era imbracata tot in costum popular.
A fost un amestec de porturi, pe langa cele de Chioar si Tara Motilor fiind la loc de cinste costumul morosenesc (nasii Marinel si Laura Petreus, dar si clujenii Ioana si Grigore Pop optand pentru el), dar au fost invitati care au adus chiar si o nota moldoveneasca si una din vremea dacilor. Nu au lipsit chematorii si, ca sa fie totul asa cum se cuvine, chiar si primarul Vasile Mihalca a oficiat cununia civila imbracat tot in straie populare, intr-o sala a Primariei Copalnic Manastur amenajata ca un muzeu.
Am tr[it sa vad o nunta-spectacol, unde artistii au stat la rand ca sa urce pe scena. Tonul a fost dat de… mire, care a ales sa danseze alaturi de sotia sa pe o piesa despre care a spus ca e mai veche decat valsul sau tango-ul. O fi sau nu asa, nu are importanta. L-am auzit, pentru prima data live, pe Florin Stefan cantand la nai, Mocirita, si mi-am dat seama ca omul asta e un artist nascut si nu ridicat sus de presa si impresari. Nu m-as fi gandit ca un artist al chitarei se apuca sa studieze alt tip de instrument, de suflat, si chiar sa fie un as in domeniu. Sa nu uit, cei prezenti la nunta nu au putut sa nu remarce un alt instrument de suflat, adus din Apuseni de Pavel Jarda, fiul compozitorului Tudor Jarda. Cum a facut artistul, cum nu a facut dar indiferent ca intervenea intr-o piesa folclorica, in rock sau jazz, tulnicul parea ca face parte din stilul respective. Chiar spunea una dintre femeile ce dansa de zor ca nu si-ar fi inchipuit niciodata ca va dansa dupa cum canta tulnicul.
Nu ii cunosteam pe toti cei care au urcat pe scena, intr-un jam session ce a atras chiar si invitati de la o alta nunta ce avea loc in comuna. La un moment dat, chitara bass a ajuns la un barbat despre care habar nu aveam cine este. Am intrebat pe cei de langa mine, nici ei nu stiau dar, cand a inceput sa cante, am ajuns, toti, la concluzia ca omul chiar stie ce face. Apoi ne-a spus Florin Stefan ca Holi (dupa cum i se spune chitaristului) a cantat, printre altii, cu Johnny Raducanu… Magda Puscas si Nora Denes nu trebuie uitate din lista artistilor prezenti la nunta care au aratat ca stiu sa cante chiar si pe un varf de deal, nu doar pe scene mari.
Un element de mentionat: cei ce au cantat folclor au optat pentru instrumente traditionale, lasand acasa orga electronica. Ghita Negrea a aratat ca este unul dintre vioristii de marca ai judetului, fiind acompaniat de instrumentisti cu acordeon, braici si gorduna. Marinel Petreus (zongora), Ghita Parja (vioara) si Adrian Andreicut (doba) au adus ritmuri morosene in Gradina Veche din Copalnic Manastur. Tot in nota nuntii a fost aleasa si biserica unde a fost oficiata cununia religioasa, cea veche din Copalnic, restaurata nu demult.
S-a inconjurat masa de trei ori la sosirea mirilor, s-a aruncat cu grau (pentru belsug), ulciorul cu apa ramasa dupa ce mirii au fost stropiti cu busuioc a fost golit la radacina unui mesteacan, simbol al intelegerii, a fost aruncata farfuria ramasa fara boabele de grau, pentru a alunga relele.
Amestec de traditie si ritmuri muzicale actuale, de naturalete si stil, nunta asta m-a facut sa imi dau seama ca mare dreptate avea tata cand imi spunea ca, pe masura ce invat mai mult, ma prostesc. Noi ne complicam viata, prea disecam totul, prea ne punem multe intrebari. Viata trebuie lasata sa isi urmeze cursul, lucrurile simple sunt, de cele mai multe ori, cele mai placate. Si, bine-nteles, dragostea trebuie sa o simti plutind in aer indiferent unde ai merge. S-a vazut asta si la nunta lui Florin Stefan cu Ligia Bel. De parca ar mai trebui dovada, amintesc doar faptul ca unul dintre nuntasi si-a cerut prietena de sotie in fata celor 300 de invitati. Raspunsul nu putea fi decat afirmativ. V-am spus, se simtea peste tot dragostea… Greu de crezut intr-o lume ca si cea in care traim.
Sursa: Ioan Buda Ţeţu