Țiganii din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
Nu se știe exact când au venit primii țigani în teritoriul României de azi. Jonathan Fox a cercetat și constatat că probabil au venit în secolul XI. Un alt cercetător, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a găsit un document semnat de Mircea cel Bătrân care sugerează că veniseră cu un secol înainte de acea dată. O atestare documentară a țiganilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana.
Astăzi, țiganii sunt împărțiți în două mari grupuri sociale. Sunt țigani care și-au construit averi și duc o viață decentă, o viață în care educația are un rol prioritar. Și mai există grupul de țigani care trăiesc încă primitiv, care nu acceptă tentativele de integrare socială. Din acest grup, sunt suficiente exemple care au reușit să performeze.
Însă o problemă majoră are în vedere chiar această integrare deficitară. Există comunități întregi în care copiii de țigani trăiesc la fel ca acum 300 de ani, care nu merg la școală și care continuă obiceiurile preluate de la părinții lor.
Din păcate, astăzi trăim un eveniment tragic în urma căruia un băiețel de 1 an și 8 luni, a decedat după ce a fost lovit de un autoturism.
Neatenția, lipsa de preocupare pentru proprii copii care au fost lăsați nesupravegheați, au provocat moartea unui copil, dar și distrugerea unui destin al unui tânăr.
Din acest tragic eveniment toți avem de învățat. Problemele de integrare a țiganilor sunt unele de actualitate. Nu prejudecata este soluția, ci devotamentul față de colectivitate.