E urgent a găsi ”soluții acceptabile și de durată” în Ucraina și în Caucaz, dar și a evita ”deschiderea de noi crize în Balcani, în primul rând în Bosnia și Herțegovina”: a spus papa Francisc în discursul adresat luni, 10 ianuarie a.c., membrilor Corpului Diplomatic în cadrul tradiționalei audiențe pentru schimbul de urări de la începutul noului an.
Întâlnire ca într-o mare familie
Cu un discurs amplu, în care se oglindește rigoarea și viziunea plurisecularei diplomații a Vaticanului, papa Francisc a abordat tematicile care ocupă frământările situației internaționale, de la gestiunea pandemiei, criza migrației și schimbările climatice, până la abundența armelor, prelungirea conflictelor armate și urgența educației ca factor decisiv în edificarea păcii.
Papa Francisc: ”Ieri s-a încheiat timpul liturgic al Nașterii Domnului, perioadă privilegiată pentru a cultiva raporturile familiale care, uneori, ne găsesc distrați și departe, ocupați, după cum suntem deseori în timpul anului, cu multe alte obligații. Astăzi vrem să continuăm acest spirit, regăsindu-ne împreună ca o mare familie, care se întâlnește și dialoghează. La urma urmei, acesta este scopul diplomației: să ajute la a pune deoparte nemulțumirile coexistenței umane, a favoriza concordia și a experimenta cum, atunci când depășim nisipurile mobile ale conflictualității, putem redescoperi sensul unității profunde a realității”.
Îngrijirea sănătății, o obligație morală
Combaterea pandemiei a fost prima tematică abordată de Sfântul Părinte, care a spus că evoluția din ultimele zile ”cere încă un efort considerabile din partea tuturor” și că noul an se anunță în continuare angajant. Pontiful a îndemnat, în această privință, la continuarea eforturilor de imunizare a populației urmând trei direcții concrete: la nivel personal, la nivel politic și la nivelul întregii comunități internaționale. ”Toți”, a subliniat papa, ”avem responsabilitatea de a avea grijă de noi înșine și de sănătatea noastră, ceea ce se traduce și în respectul față de sănătatea celui din apropierea noastră. Îngrijirea sănătății reprezintă o obligație morală”.
Chestiuni complexe, dar soluții fragmentare
Pontiful a prezentat apoi câteva inițiative desfășurate în prima persoană la nivel internațional în decursul anului 2021, începând cu Ziua de reflecție și rugăciune pentru Liban (1 iulie), călătoriile internaționale în Irak, la Budapesta și în Slovacia și, în fine, în Cipru și în Grecia. În atenția constantă a eforturilor depuse, a remarcat papa, s-a aflat apărarea demnității umane, în special a migranților. De altfel, ”migrațiile nu se referă numai la Europa”, destinația fluxurilor care provin din Africa și din Asia, dar privesc și continentul american, unde sunt presiuni migratorii la granița dintre Mexic și Statele Unite ale Americii. Asemenea pandemiei și schimbărilor climatice, a remarcat pontiful, chestiunea migratorie arată în mod clar că nimeni nu se poate salva de unul singur, altfel spus, că marile provocări ale timpului nostru sunt toate globale”.
Papa Francisc: ”Trezește, de aceea, îngrijorare constatarea că, în fața unei interconexiuni din ce în ce mai mare a problemelor, este în creștere o fragmentare din ce în ce mai mare a soluțiilor. Nu rareori se observă o lipsă de voință în a dori deschiderea unor ferestre de dialog și spații de fraternitate, iar aceasta sfârșește prin a alimenta noi tensiuni și divizări, precum și un sentiment general de incertitudine și instabilitate. Este necesar, în schimb, a recupera sensul identității noastre comune ca unică familie umană. Alternativa este numai o izolare crescândă, marcată de închideri prealabile și de închideri reciproce care, practic, pun și mai mult în pericol multilateralismul, altfel spus, acel stil diplomatic care a caracterizat raporturile internaționale după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”.
”Cancel culture” și colonizarea ideologică
O formă de criză a diplomației multilaterale, chemată să fie cu adevărat ”incluzivă”, este faptul că numeroase organizații internaționale au îmbrățișat o serie de tematici ”divizive” prin însăși natura lor, dând curs unor ”agende dictate din ce în ce mai mult de o gândire ce renegă fundamentele naturale ale omenirii și rădăcinile culturale care constituie identitatea multor popoare”.
Papa Francisc: ”După cum am spus cu alte ocazii, consider că este vorba de o formă de colonizare ideologică, ce nu lasă spațiu libertății de exprimare și care astăzi asumă tot mai mult forma acelei cancel culture care invadează atât de multe domenii și instituții publice. În numele protecției diversității, se ajunge la a șterge sensul oricărei identități, cu riscul de a reduce la tăcere pozițiile care apără o idee respectuoasă și echilibrată a diverselor sensibilități. Este în curs de elaborare o gândire unică ce se crede constrânsă să renege istoria sau, chiar mai rău, să o rescrie în baza unor categorii contemporane, în timp ce orice situație istorică trebuie interpretată după ermeneutica epocii”.
Dreptul la viață și la libertatea religioasă
Pontiful a menționat în acest context că ”nu trebuie uitat niciodată că există unele valori permanente”, chiar dacă ”nu întotdeauna este ușor a le recunoaște, dar a le accepta conferă soliditate și stabilitate unei etici sociale. Chiar atunci când le-am recunoscut și asumat datorită dialogului și consensului, vedem că atare valori de bază merg dincolo de orice consens. Doresc să atrag atenția în mod special asupra dreptului la viață, de la concepere până la moartea naturală, și asupra dreptului la libertate religioasă”. În aceeași perspectivă, papa a remarcat că în ultimii ani ”a crescut din ce în ce mai mult conștiința colectivă în ceea ce privește urgența de a înfrunta grija pentru casa noastră comună, care suferă din cauza unei exploatări continue și nediscriminată a resurselor”. Discursul papei a scos în evidență necesitatea unor soluții comune și punerea lor în practică, după cum au susținut numeroși participanți la COP26 de la Glasgow, spunând la rândul său că 2022 va fi un an fundamental pentru a consolida deciziile luate, înainte de summit-ul COP 27, programat în Egipt în luna noiembrie.
Evitarea unor noi crize, în primul rând în Balcani
”Pentru a depăși crizele momentului prezent”, a remarcat papa vorbind în continuare despre conflictele dintre popoare, ”dialogul și fraternitatea sunt cele două focuri esențiale”. În ciuda multiplelor eforturi îndreptate spre dialogul constructiv dintre națiuni, se amplifică „zăngănitul asurzitor al războaielor și conflictelor”, drept care ”toată comunitatea internațională trebuie să se întrebe cu privire la urgența găsirii unor soluții la ciocnirile interminabile, care, uneori, asumă chipul unor adevărate războaie prin procură” (”proxy wars”). Papa a menționat aici situațiile confuze din Siria, Yemen, din procesul de pace dintre Israel și Palestina, din Libia, regiunea Sahelului, Sudan, Sudanul de Sud, Etiopia și Myanmar. Dar pe lângă conflictele armate, există și ”conflictele sociale” de pe continentul american, ”unde polarizările din ce în ce mai puternice nu ajută la rezolvarea adevăratelor probleme urgente ale cetățenilor, mai ales ale celor mai săraci și vulnerabili”. Apoi, un adevărat semnal de alarmă al Sfântului Părinte cu privire la situațiile conflictuale din imediata apropiere a granițelor României:
Papa Francisc: ”Încrederea reciprocă și disponibilitatea la un dialog senin trebuie să însuflețească toate părțile interesate pentru a găsi soluții acceptabile și de durată în Ucraina și în sudul Caucazului, precum și pentru a evita deschiderea de noi crize în Balcani, în primul rând în Bosnia și Herțegovina”.
Prea multe arme!
”Toate conflictele”, a fost avertismentului Suveranului Pontif, ”sunt favorizate de abundența armelor la dispoziție și de lipsa de scrupule a celor care se străduiesc să le răspândească. Uneori, ne amăgim că armamentele servesc numai pentru a desfășura un rol de descurajare a unor posibili agresori. Istoria, și din nefericire chiar cronica actuală, ne învață că lucrurile nu stau așa. Cel care posedă arme, mai devreme sau mai târziu sfârșește prin a le folosi, pentru că, după cum spunea sfântul Paul al VI-lea, nu se poate iubi cu arme de atac în mână (Discurs la Națiunile Unite, 4 octombrie 1965). Iar dintre toate armele pe care omenirea a ajuns să le producă, ”trezesc o preocupare specială cele nucleare”, a spus papa în discursul său, subliniind că ”o lume liberă de arme nucleare este posibilă și necesară”. Pontiful a menționat aici recenta amânare, din cauza pandemiei, a celei de-a X-a Conferințe de Examinare a Tratatului despre Neproliferarea Nucleară, precum și importanța reluării la Viena a negocierilor privind Acordul din Domeniul Nuclear cu Iranul.
Educația și munca în edificarea păcii
În ultima parte a amplului său discurs, papa a făcut referință la recentul său Mesaj pentru Ziua Mondială a Păcii din 1 ianuarie și a scos în evidență importanța educației și a muncii ca factori decisivi pentru edificarea păcii în contextul contemporan. Prin nenumăratele școli și instituții de educație pe care le deține pe toate continentele, Biserica Catolică arată înalta considerație pe care o atribuie educației pentru ”creșterea spirituală, morală și socială a tinerelor generații”. În egală măsură, a recunoscut pontiful, ”este un motiv de durere a constata că în diferite spații de educație, precum parohiile și școlile, s-au consumat abuzuri asupra minorilor, cu grave consecințe psihologice și spirituale asupra persoanelor care le-au îndurat. Este vorba de crime, asupra cărora trebuie să existe voința fermă de a face claritate, evaluând fiecare caz în parte, pentru a dovedi responsabilitățile, a face dreptate victimelor și a împiedica repetarea în viitor a unor asemenea atrocități. În pofida gravității unor asemenea fapte, nicio societate nu poate abdica vreodată de la responsabilitatea de a educa. E dureros a constata, în schimb, că deseori, în bilanțul statelor, puține resurse sunt destinate educației. Aceasta este văzută mai mult ca un cost, în timp ce este vorba de cea mai bună investiție cu putință”.
Domnul are pentru noi gânduri de pace
La finalul discursului său, papa Francisc a făcut referință la profetul Ieremia, care amintește că Dumnezeu are pentru noi ”gânduri de pace, nu de nenorocire, ca să ne dea un viitor şi o speranţă” (cf. 29, 11).
Papa Francisc: ”Nu trebuie să ne fie teamă să facem spațiu păcii în viața noastră, cultivând dialogul și fraternitatea între noi. Pacea este un bun molipsitor, care se răspândește din inima celor care o doresc și aspiră să o aibă, ajungând la lumea întreagă. Fiecăruia dintre voi, celor dragi și popoarelor voastre, reînnoiesc binecuvântarea mea și urarea cea mai sinceră de un an de seninătate și de pace!”.
Relații diplomatice cu 183 de state
Discursul papei a fost prezentat în italiană, fiind difuzat succesiv în diferite limbi, iar cuvântul inițial de salut al întâlnirii a fost prezentat de decanul Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, George Poulides, ambasadorul Ciprului.
În prezent, 183 de state au relații diplomatice cu Sfântul Scaun, la care se adaugă relațiile Sf. Scaun cu Uniunea Europeană și cu Ordinul Suveran Militar de Malta. Relațiile diplomatice cu România au început în 1920.
– Servicii de creare site web
