Ocrotirea mediului înconjurător, casa noastră comună, cere din partea omului o atitudine contemplativă: susține papa Francisc în cateheza prezentată la audiența generală de miercuri, 16 septembrie 2020, în curtea interioară ”Sfântul Damasus” din Palatul Apostolic. Dacă vrem să ieșim mai buni din pandemie, a subliniat, este nevoie să avem grijă de cei mai slabi, dar și de mediul înconjurător. La rândul său, ocrotirea mediului – creație a lui Dumnezeu – are nevoie de oameni care să fie ”contemplativi în acțiune”. La finalul audienței, papa s-a rugat pentru părintele Roberto Malgesini, ucis ieri la Como (Italia) de un nevoiaș pe care îl ajuta.
”Îngrijirea casei comune și atitudinea contemplativă” este tema catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 16 septembrie 2020, cu participarea a sute de romani și pelerini în curtea interioară ”Sfântul Damasus” din Palatul Apostolic. Este cea de-a șaptea cateheză din seria ”A vindeca lumea” dedicată unei lecturi creștine asupra pandemiei de Covid-19, iar întâlnirea s-a desfășurat cu respectarea normelor sanitare specifice. La începutul catehezei a fost proclamată o pericopă din Cartea Genezei (2,8-9.15), în care se spune că la începutul lumii ”Domnul Dumnezeu l-a luat pe om şi l-a pus în grădina Edenului ca să o lucreze şi să o păzească”.
Pentru a ieși din această pandemie, a remarcat papa, este nevoie să ne îngrijim și să ne îngrijim unii de alții; este nevoie a-i susține pe cei care se îngrijesc de oamenii mai slabi, de bolnavi și de bătrâni. Aceste persoane – numite, în general, ”îngrijitori” – desfășoară un rol esențial în societatea de astăzi, chiar dacă ”deseori nu primesc recunoașterea și remunerația pe care le merită”. A avea grijă constituie ”o regulă de aur a modului nostru de a fi oameni” și aduce cu sine sănătate și speranță. Iar în perioada numită ”Timpul creației” (1 septembrie – 4 octombrie), papa a pus accentul pe grija de care are nevoie creația lui Dumnezeu:
Papa Francisc: «Această grijă trebuie să o acordăm și casei noastre comune: pământului și oricărei făpturi. Toate formele de viață sunt interconectate, iar sănătatea noastră depinde de ecosistemele pe care Dumnezeu le-a creat și de care ne-a însărcinat să avem grijă. A abuza, în schimb, de acestea este un păcat grav, care face pagube și duce la îmbolnăvire. Cel mai bun antidot împotriva folosirii improprii a casei noastre comune este contemplația».
Atunci când lipsește capacitatea de a se opri și de a admira frumosul, nu e de mirare că orice lucru se transformă într-un obiect de folosit și chiar de abuzat fără scrupule (cfr. Laudato Si, 215). Planeta, casa noastră comună, ca și întreaga creație a lui Dumnezeu nu sunt doar o simplă ”resursă”: creaturile au o valoare în sine și ”oglindesc, fiecare în felul ei, o rază din nemărginita înțelepciune și bunătate a lui Dumnezeu”.
Papa Francisc: «Această valoare și această rază a luminii divine trebuie descoperite, dar pentru a le descoperi, e necesar să facem tăcere, să ascultăm și să contemplăm. Contemplația vindecă sufletul».
Fără contemplație, a reluat papa la cateheză, este ușor a cădea într-un ”antropocentrism dezechilibrat și orgolios”, care poziționează ființa umană în rolul de ”stăpân absolut” al celorlalte creaturi. ”Credem că suntem în centru și pretindem să ocupăm locul lui Dumnezeu, dar în acest fel ruinăm armonia planului său; devenim prădători, uitând vocația noastră de păzitori ai vieții”, a subliniat mai departe pontiful.
Papa Francisc: «Desigur, putem și trebuie să muncim pământul ca să trăim și să ne dezvoltăm. Dar munca nu este sinonim cu exploatarea, ea fiind întotdeauna însoțită de îngrijire (…) Nu putem pretinde să continuăm creșterea nivelului material fără a ne îngriji de casa comună care ne primește. Frații noștri mai săraci și mama noastră Terra gem din cauza daunelor și a injustiției pe care le-am provocat și cer să alegem altă rută».
Este important, prin urmare, a redescoperi ”dimensiunea contemplativă” a existenței umane. Când contemplăm, descoperim în ceilalți și în natură ceva mult mai mare decât utilitatea lor. Descoperim valoarea intrinsecă a lucrurilor care le-a fost conferită de Dumnezeu. După cum au învățat numeroși maeștri spirituali, cerul, pământul, marea, orice creatură posedă această capacitate ”iconică” sau ”mistică” de a ne conduce din nou la Creator și la comuniunea cu creația sa, a mai spus papa Francisc, făcând referință la Sfântul Ignațiu de Loyola pentru care contemplația era o cale de a ajunge la iubire.
Papa Francisc: «Cel care știe să contemple va trece mai ușor la muncă pentru a schimba ceea ce produce degradare și daune pentru sănătate. Se va strădui să educe și să promoveze noi obișnuințe de producție și de consum, să contribuie la un nou model de creștere economică ce garantează respectarea casei comune. Contemplativul în acțiune are tendința de a deveni un păzitor al mediului, căutând să armonizeze cunoașteri ancestrale din culturi milenare cu noile cunoștințe tehnice, pentru ca stilul nostru de viață să fie sustenabil».
”A contempla și a avea grijă” sunt cele două atitudini care arată ”calea de urmat pentru a corecta și a reechilibra raportul nostru de ființe umane cu creația. De multe ori, raportul nostru cu creația pare a fi un raport între dușmani”. Cei care urmează această cale devin, la rândul lor, ”custozi” ai casei comune, custozi ai vieții și ai speranței: ”ei păzesc patrimoniul pe care Dumnezeu l-a încredințat nouă pentru ca să se poată bucura de el și generațiile viitoare”.
Papa Francisc: «Mă gândesc în mod special la popoarele indigene, față de care avem cu toții o datorie de recunoștință. Dar mă gândesc și la acele mișcări, asociații, grupuri populare care se îngrijesc pentru a tutela propriul teritoriu cu valorile sale naturale și culturale. Aceste realități sociale nu sunt întotdeauna apreciate, uneori sunt chiar împiedicate, dar în realitate contribuie la o revoluție pașnică, la ”revoluția grijii”».
”Nu trebuie să fie delegat unora ceea ce constituie datoria fiecărei ființe umane. Fiecare dintre noi poate și trebuie să devină un custode al casei comune, în măsură să-L preamărească pe Dumnezeu pentru creaturile sale, să le contemple și să le ocrotească”, a încheiat papa la cateheză.
După rezumatul catehezei, prezentat în diferite limbi de colaboratorii săi, papa a amintit uciderea unui preot din nordul Italiei:
Papa Francisc: «Vreau să-l amintesc în acest moment pe părintele Roberto Malgesini, preotul din dieceza de Como care ieri dimineață (15 septembrie 2020 – n.r.) a fost ucis de o persoană nevoiașă pe care el însuși o ajuta, o persoană bolnavă la cap. Mă alătur durerii și rugăciunii rudelor sale și comunității orașului Como și, după cum a spus episcopul său, îl preamăresc pe Dumnezeu pentru mărturia, adică pentru martiriul, acestui mărturisitor al carității față de cei mai săraci. Să ne rugăm în tăcere pentru părintele Roberto Malgesini și pentru toți preoții, călugărițele, laicii și laicele care lucrează cu persoanele nevoiașe și marginalizate de societate».
În fine, nelipsitul salut pentru tineri, bătrâni, bolnavi și soții recent căsătoriți:
Papa Francisc: «Am celebrat recent în liturgie Înălțarea Sfintei Cruci. Crucea, semn al credinței în Cristos, să fie pentru toți întărire și imagine a unei speranțe de neclintit».
Audiența generală s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică a papei Francisc, invocată după cântarea rugăciunii Tatăl Nostru în limba latină, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
sursa vaticannews.va
– Servicii de creare site web
