Papa Francisc a prezidat sâmbătă seară Vigilia Pascală în Bazilica San Pietro, reflectând asupra importanței Paștelui. După ce vineri seara a absentat în ultima clipă de la Calea Crucii la Colosseum, conform biroului de presă al Sfântului Scaun tocmai pentru a-și conserva energiile pentru Vigilia Pascală, Pontiful și-a făcut sâmbătă seara apariția în Bazilica vaticană, spunând la omilie: „Iată, Paștele lui Cristos, aceasta este puterea lui Dumnezeu: victoria vieții asupra morții, triumful luminii asupra întunericului, renașterea speranței între ruinele eșecului.” Au participat la celebrare circa 6.000 de credincioși.
„El este cel care ne aduce din întuneric la lumină, care este legat de noi pentru totdeauna, care ne salvează din abisul păcatului și al morții și ne atrage pe tărâmul strălucitor al iertării și al vieții veșnice”, a continuat Sfântul Părinte în omilia sa. Celebrarea a început cu Bazilica San Pietro învăluită în întuneric. Sfântul Părinte a fost adus în fața Porții Filarete din secolul al XV-lea (acoperită cu o perdea albă și o tapiserie brodată cu Cristos înviat). Papa a marcat o cruce și literele alfa și omega (prima și ultima literă din alfabetul grecesc) pe candela pascală albă, simbolizând învierea lui Cristos și speranța creștină a unei noi vieți în El. Parcurgând naosul central al Bazilicii, un diacon a purtat lumânarea, oprindu-se și cântând de trei ori „Lumen Christi” (Lumina lui Cristos), la care adunarea a răspuns cu „Deo Gratias” (Mulțumesc lui Dumnezeu).
Acest moment a fost urmat de intonarea Exultet, sau proclamarea Paștelui, o rugăciune străveche care invită credincioșii să se alăture bisericii în celebrarea Învierii lui Cristos. Papa Francisc și-a început omilia reflectând la angoasa și consternarea femeilor descrise în Evanghelie care, cu „lacrimile din Vinerea Mare… încă neuscate”, s-au apropiat de mormântul care fusese închis cu o piatră. „Acea piatră, un obstacol copleșitor, simboliza ceea ce femeile simțeau în inimile lor. Reprezenta sfârșitul speranțelor lor, acum spulberate de misterul obscur și dureros care punea capăt viselor lor. […] Acea piatră a marcat sfârșitul istoriei lui Isus, îngropată acum în noaptea morții. El, viața care a venit în lume, fusese ucis”, a continuat Pontiful. Dar, a precizat el, femeile, când și-au aruncat privirile în sus, au găsit piatra rostogolită, un moment care arată „victoria vieții asupra morții, triumful luminii asupra întunericului, renașterea speranței între ruinele eșecului”.
Papa a vorbit despre neliniștea inițială, dar și de speranța femeilor prezente la mormânt, menționând că astăzi fiecare dintre noi „întâlnim astfel de «pietre de mormânt» în drumul nostru prin viață, în toate experiențele și situațiile care ne răpesc entuziasmul și puterea de a persevera”. Cu toate acestea, i-a implorat pe credincioși să nu cedeze deznădejdii, ci să își tragă speranța din înviere. „Dacă îi permitem lui Isus să ne ia de mână, nici o experiență de eșec sau de tristețe, oricât de dureroasă ar fi, nu va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește sensul și destinul vieții noastre. De acum încolo, dacă ne lăsăm ridicați de Domnul înviat, nici un eșec, nici o suferință, nici o moarte nu va putea să ne oprească înaintarea spre plinătatea vieții.” „Atunci nici o piatră nu va bloca drumul spre inimile noastre, nici un mormânt nu va suprima bucuria vieții, nici un eșec nu ne va condamna la disperare”, a continuat el. „Să ne ridicăm ochii spre El și să cerem ca puterea învierii Sale să rostogolească pietrele grele care ne apasă sufletele.” După un scurt moment de reflecție la sfârșitul omiliei, Papa Francisc a început ritul Botezului. Cu binecuvântarea apei și cu o recitare publică a jurămintelor, Sfântul Părinte a botezat personal opt adulți: patru italieni, doi coreeni, un japonez și un albanez.