”Dragi frați și surori, bună ziua! Doresc să-mi exprim gratitudinea față de cei care, în zilele internării mele la Policlinica Gemelli, mi-au arătat afecțiune, grijă și prietenie și mi-au asigurat susținerea rugăciunii. Apropierea umană și apropierea spirituală au fost pentru mine de mare ajutor și întărire. Vă mulțumesc tuturor, vă mulțumesc, vă mulțumesc din inimă”: a spus papa Francisc duminică, 18 iunie a.c., la prima rugăciune ”Angelus” pe care a rostit-o în public după operația de hernie abdominală la care a fost supus în 7 iunie a.c., la spitalul ”A. Gemelli” din Roma.
În prezența a peste cincisprezece mii de romani și pelerini, care au înfruntat valul de caniculă din aceste zile și au venit la amiază în Piața Sfântul Petru, papa a vorbit pe larg în alocuțiunea sa despre Evanghelia duminicii, după ritul roman sau latin, a atras atenția asupra dramaticului naufragiu care a avut loc în apele Greciei, a făcut un apel la pace în Uganda, unde un atac înarmat asupra unei școli a lăsat în urmă peste 40 de persoane, și a îndemnat la rugăciune pentru pace în Ucraina.
Dumnezeu nu este distant, El este Tatăl nostru
Evanghelia duminicii, a spus papa în alocuțiunea sa, ne arată momentul în care Isus îi cheamă pe nume și îi trimite pe cei doisprezece apostoli. El le cere să vestească un singur lucru: ”Predicați, spunând că Împărăția cerurilor s-a apropiat” (Mt 10,7). La fel și-a început predicarea sa Isus însuși: împărăția lui Dumnezeu, domnia sa de iubire, s-a apropiat, vine în mijlocul nostru.
Papa Francisc: ”Așa ceva nu este o veste printre celelalte, nu, ci realitatea fundamentală a vieții: apropierea lui Dumnezeu, apropierea lui Isus. Într-adevăr, dacă Dumnezeul cerurilor este aproape, noi nu suntem singuri pe pământ și nici chiar în dificultăți nu ne pierdem încrederea. Iată primul lucru de spus oamenilor: Dumnezeu nu este distant, El este Tată. Dumnezeu nu e îndepărtat, ci Tată, te cunoaște și te iubește, vrea să te țină de mână, chiar și atunci când mergi pe cărări anevoioase și grele, când cazi și îți vine greu să de ridici și să mergi mai departe. Domnul este acolo, este cu tine. Mai mult, deseori, în clipele în care ești mai slab, poți să simți că prezența sa este mai puternică. El cunoaște drumul, El este cu tine, El este Tatăl tău, este Tatăl meu, este Tatăl nostru”.
Bunii apostoli se așează pe ”genunchii lui Dumnezeu”
Este important, a spus mai departe papa Francisc, să insistăm asupra acestei imagini pentru că ”a-l vesti pe Dumnezeu apropiat înseamnă a îndemna să ne gândim la noi înșine ca la un copil, care merge fiind ținut de mână de tata: toate i se prezintă altfel. Lumea, mare și misterioasă, devine familiară și sigură, pentru că un copil știe că este ocrotit. Nu-i este frică și învață să se deschidă: întâlnește alte persoane, găsește noi prieteni, învață cu bucurie lucruri pe care nu le știa și apoi se întoarce acasă și povestește tuturor ceea ce a văzut, în timp ce crește în el dorința de a deveni mare și de a face lucrurile pe care a văzut că le face tata. Iată de ce Isus pornește de aici, iată de ce apropierea lui Dumnezeu este prima vestire: stând aproape de Dumnezeu, învingem frica, ne deschidem la iubire, creștem în bine și simțim nevoia și bucuria de a vesti. Dacă vrem să fim buni apostoli, trebuie să fim asemenea copiilor: să ne așezăm pe genunchii lui Dumnezeu și, de acolo, să vedem lumea cu încredere și iubire ca să dăm mărturie că Dumnezeu este Tată, că El singur schimbă inimile noastre și ne dăruiește acea bucurie și acea pace pe care noi înșine nu putem să o aflăm”.
Ca să vestim că Dumnezeu este aproape, Isus ne îndeamnă în Evanghelia duminicii să nu spunem multe cuvinte, ci ”să îndeplinim fapte de iubire și de speranță în numele Domnului”. Domnul spune: ”Vindecați-i pe cei bolnavi, înviați-i pe cei morți, curățați-i pe leproși, alungați-i pe diavoli. În dar ați primit, în dar să dați” (v. 8).
Papa Francisc: ”Iată inima vestirii: mărturia gratuită, slujirea. Vă spun un lucru: pe mine, întotdeauna, mă lasă perplex, foarte nedumerit, vorbăreții, prin multa lor vorbire și nimicul pe care-l fac. Să ne întrebăm, de aceea: noi, cei care credem în Dumnezeul apropiat, avem încredere în El? Știm să privim înainte cu încredere, ca un copil care știe că este dus în brațe de tata? Știm să ne așezăm pe genunchii Tatălui prin rugăciune, prin ascultarea Cuvântului, apropiindu-ne de sacramente? În fine, strâns legați de El, știm să insuflăm curaj celorlalți, să ne apropiem de cel care suferă și este singur, de cel care este îndepărtat și poate ne este potrivnic? Aceasta este concretețea credinței, este ceea ce contează. Să o rugăm acum pe Maria, să ne ajute să ne simțim iubiți și să ne transmită apropiere și încredere”.
Apeluri pentru migranți, Uganda și Ucraina
La saluturile finale, papa a menționat faptul că pe 20 iunie, la inițiativa Națiunilor Unite, se marchează Ziua mondială a refugiatului. ”Cu o mare tristețe și multă durere”, a spus Sfântul Părinte, ”mă gândesc la victimele naufragiului foarte grav care a avut loc în zilele trecute în largul coastelor Greciei. Și se pare că marea era calmă. Reînnoiesc rugăciunea mea pentru cei care și-au pierdut viața și implor ca întotdeauna să se facă tot posibilul pentru a preveni astfel de tragedii”.
Papa a spus în continuare că se roagă pentru tinerii elevi, victime ale ”atacului brutal care a avut loc asupra unei școli din vestul Ugandei. Această luptă, acest război peste tot…. Să ne rugăm pentru pace”.
După ce a salutat grupurile de romani și pelerini, care au venit din Italia și din multe alte țări – precum Statele Unite ale Americii, Germania, Polonia și Marea Britanie – papa a îndreptat ultimul apel către situația dramatică din Ucraina. ”Să stăruim în rugăciune”, a fost îndemnul său, ”pentru populația chinuitei Ucraina, să nu o uităm, care suferă atât de mult”.
La finalul rugăciunii ”Îngerul Domnului”, papa Francisc a invocat binecuvântarea apostolică ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.