Întâlnirea dintre Papa Francisc şi marele ayatollah al-Sistani a fost pregătită de „mulţi ani de schimburi între Najaf şi Vatican”. Şi, dacă pe moment, la orizont, nu există semnarea sau redactarea unui document comun, există însă o promisiune: „În curând vom merge în Vatican pentru a ne asigura ca acest dialog să continue, să se dezvolte şi să nu se oprească aici”. Vorbeşte Sayyed Jawad Mohammed Taqi Al-Khoei, secretar general al Institutului Al-Khoei din Najaf. Este unul dintre exponenţii de marcă ai lumii şiite irakiene: născut în decembrie 1980 la Najaf, face parte din familia ayatollahului Imam Sayyed Abul-Qasim Al-Khoei. Este cofondator al Consiliului irakian pentru dialogul interreligios şi conduce Institutul Al-Khoei care face parte din Hawza din Najaf, un seminar religios întemeiat în urmă cu 1.000 de ani pentru studioşii musulmani şiiţi care combină studiile islamice clasice, cu atenţie deosebită faţă de jurisprudenţă, dialog interreligios şi proiecte de pace. I-am cerut lui un bilanţ şi o perspectivă la vizita istorică a Papei Francisc în Irak.
Ne puteţi spune, din punctul dumneavoastră de vedere, semnificaţia întâlnirii Papei Francisc cu marele ayatollah al-Sistani?
Deşi aceasta este prima întâlnire în istorie între conducătorul establishment-ului islamic şiit şi conducătorul Bisericii Catolice, această vizită este rodul multor ani de schimburi între Najaf şi Vatican şi va întări fără îndoială relaţiile noastre interreligioase. A fost un moment istoric şi pentru Irak.
Un comunicat al biroului dumneavoastră a spus că papa şi marele ayatollah au tratat provocările mai importante pe care le înfruntă omenirea. Ce anume se află astăzi la inima lui Al-Sistani? Cum consideraţi colaborarea dintre persoane de credinţe diferite?
Ayatollahul Sistani crede că liderii religioşi trebuie să facă mai mult pentru a promova coeziunea socială în societăţile din toată lumea şi să refuze limbajul războiului. Lucrând împreună cu persoane de credinţe diferite, trimitem, ca lideri religioşi, şi un mesaj puternic comunităţilor noastre cu privire la importanţa toleranţei şi a dialogului.
Cum pot să meargă înainte acum raporturile dintre papa şi marele ayatollah şi dintre Najaf şi Vatican?
Trebuie să continuă să întărim relaţiile noastre ca instituţii şi indivizi. În curând vom merge în Vatican pentru a ne asigura ca acest dialog să continue, să se dezvolte şi să nu se oprească aici. Lumea trebuie să înfrunte provocări comune şi aceste provocări nu pot să fie rezolvate de niciun stat, instituţie sau persoană, singuri, fără coordonarea şi colaborarea tuturor şi în toată lumea.
Dumneavoastră consideraţi posibil să se ajungă la un document comun, ca textul semnat în urmă cu doi ani la Abu Dhabi?
Nu cred că va putea să existe semnarea vreunui document, însă mesajul ayatollahului Sistani este mult în linie cu spiritul şi etica fraternităţii umane care este în centrul aceste iniţiative interreligioase.
Ce mesaj lasă Papa Francisc ţinutului irakian şi întregii regiuni a Orientului Mijlociu?
Dacă în urmă cu câţiva ani aş fi spus cuiva că papa va vizita Irakul şi va merge în şase oraşe diferite din nordul până în sudul ţării, m-ar fi luat în râs. Vizita sa a fost importantă pentru noi toţi, nu numai pentru creştini. Mesajul pe care Papa Francisc îl lasă Irakului este importanţa de a continua să lucrăm împreună, mână în mână, pentru a respinge violenţa şi ura şi să ne îmbrăţişăm ca fiinţe umane.