În prezența unui mare număr de migranți din comunitățile prezente la Roma și în Italia, papa Francisc a început Sf. Liturghie în jurul orei 10.15. Alături de italiană, engleză și spaniolă, rugăciunile celebrării euharistice au fost înălțate, de asemenea, în chineză, arabă, franceză, swahili și lingala (R. D. Congo). Nu a lipsit, desigur, limba latină, la care s-a recurs pentru rugăciunea domnească ”Tatăl Nostru”, câteva cântece și recitarea antifonului marian ”Angelus Domini”.
Prezentând un comentariu la lecturile biblice ale duminicii – a XXVI-a din timpul de peste an după calendarul roman sau latin – papa Francisc a îndreptat lumina Cuvântului lui Dumnezeu spre situația actuală a migranților și refugiaților. Alături de caritatea pe care creștinii trebuie să o practice față de ei, pontiful a spus că ”Domnul ne cere să ne gândim la nedreptățile care generează excluziune, în special, la privilegiile unui grup restrâns de persoane care, pentru a fi păstrate, ajung să fie în defavoarea multor oameni”.
Ca în timpurile profetului Amos (cf. prima lectură: 6,1.4-7), cei care astăzi trăiesc în bunăstare ”nu se îngrijorează de ruina poporului lui Dumnezeu, deși este sub ochii tuturor”, ”pentru că sunt prea ocupați să-și asigure un trai bun, mâncăruri alese și băuturi fine”.
Papa Francisc: «Este impresionant faptul că, după 28 de secole, aceste avertismente își păstrează intactă actualitatea lor. Și astăzi, într-adevăr, ”cultura bunăstării […] ne face să ne gândim la noi înșine, ne face nepăsători la strigătul de ajutor al celorlalți, […] duce la indiferența față de alții, mai mult, duce la globalizarea indiferenței” (Omilie, Lampedusa, 8 iulie 2013).»
Tot la fel, a spus mai departe pontiful referindu-se la evanghelia zilei cu parabola lui Lazăr cel sărac (Lc 16,19-31), riscăm și noi, asemenea bogatului nepăsător, să ne ocupăm prea mult ”de păstrarea bunăstării noastre” și ”să nu ne dăm seama de fratele sau sora în dificultate”.
Papa Francisc: «Ca creștini, nu putem fi indiferenți în fața dramei vechilor și noilor forme de sărăcie, a celor mai întunecoase singurătăți, a disprețului și discriminării față de cel care nu aparține grupului ”nostru”. Nu putem rămâne insensibili, cu inima anesteziată, în fața mizeriei a numeroși oameni nevinovați. Nu putem să nu plângem, nu putem să nu reacționăm!»
Dacă vrem să fim oameni ai lui Dumnezeu (cf. a doua lectură: 1Tim 6,11-16), e necesar ”a păzi porunca fără prihană şi fără vină”, porunca iubirii de Dumnezeu și de aproapele: acestea două nu pot fi separate.
Papa Francisc: «A-l iubi pe aproapele înseamnă a simți compasiune pentru suferința fraților și surorilor, a se apropia, a atinge rănile lor, a împărtăși povestea vieții lor, pentru a manifesta concret blândețea lui Dumnezeu față de ei. Înseamnă a se face aproapele tuturor celor care au ajuns pe drumuri, agresați și părăsiți pe drumurile lumii, pentru a ușura rănile lor și a-i duce la cel mai apropiat loc de primire, unde să se poată avea grijă de necesitățile lor.»
”Încredințăm în această zi iubirii de mamă a Mariei, Fecioara Drumului, migranții și refugiații, împreună cu locuitorii periferiilor lumii și cu cei care îi însoțesc pe cale”, a încheiat papa Francisc omilia Sfintei Liturghii.
De amintit că Biserica catolică marchează Ziua mondială a migrantului și refugiatului din 1914. Stabilită inițial în cea de-a treia duminică a lunii ianuarie, din 2019 a fost transferată la inițiativa papei Francisc în ultima duminică a lunii septembrie.