Parcul Natural Muntii Maramuresului: Lacul Vinderel–varful Mihailec-Culmea Rugasu

Pornim dis-de-dimineata din Baia Mare spre Sighetu Marmatiei via Seini-Negresti Oas-dealul Hera. La ora 7,35 suntem ajunsi in comuna Repedea admirand la stanga calcaroasa creasta Pietriceaua cu doua varfuri: unul vestic (1542 m) si celalalt estic (1555 m). Ne luam rucsacii usori, traversam valea Repedea aproape de confluenta cu valea Ruscova, continuam in amontele Repedei spre Districtul Silvic situat la circa 2,5 km. Marcajul turistic banda albastra apare destul de repede. Acesta are doua parcursuri diferite dar o destinatie unica, lacul Vinderel, situat intre piciorul estic al Farcaului (1956 m) si cel vestic al Mihailecului (1918 m), atarnat deasupra spectaculoasei caldari glaciare Groapa Julii. Vom urma la urcare banda albastra ce ne conduce spre Vacariste I, II, varful Pietriceaua, in continuare spre nord pana la lac. La intoarcere, dupa stana traditionala Runea vom cobori pe banda albastra ce descinde in Repedea trecand pe langa Scoala Generala nr. 1.

Lacul Vinderel – Autor: Lucian Petru Goja

Vezi GALERIA FOTO (click aici…)

In Repedea admiram cochetele gospodarii ale ucrainenilor si aracii cu fasole debordand de pastai, jirezile cu otava, fanarele burdujite cu nutret.
Apare la stanga marcajul turistic triunghi rosu ce duce la borcut, continuarea sa spre Culmea si Poiana Sahleanu, varful Tomnatec si apoi Paltinu-Capu Grosi-Pop Ivan nefiind finalizata.
La circa 300 m amonte de cabana silvica un pod sare spre malul geografic stang al Repedei.
In continuare suim pe un drum de TAF purtand amprenta tractarii bustenilor din zona sud-vestica a Pietricelei, in circa 1 ora beneficiind de o prima panoramare spre Capu Grosi-Pop Ivan.
Vuietul Repedei ramane la stanga, mai sus dam de paraie cristaline, traversam prin vad paraul Pietriceaua dupa care continuam pe vechiul drum pentru atelaje.
Intre timp ciupercarim manatarci, roscove, galbiori, oite.
Urmeaza un lung suis si dupa 3 ore de mars ajungem in poiana Vacariste 1 cu salase traditionale abandonate si casoaie pastorale.
Drumul de TAF continua de aici spre stanga (vest ) si inainte (nord). Un valau cu ciurgau si apa rece se afla in coltul dreapta al poienii.
Continuam sa suim spre Pietriceaua, acum pe drumul TAF-urilor care au dislocat grohotele, distrugand izvoarele si bolovanisurile drapate cu muschi, iesind in zona estica a poienii alpine de la Vacariste 2. Aici vom da peste alte salase traditionale si casoaie de varat.
Suim pe sub Pietriceaua spre zona de platou, continuand spre nord, taind-o peste o ravena seaca, apoi o a doua cu fir galagios de apa.
La nord vest, sub Pietriceaua, mai functioneaza stana traditionala de oi iar in zona e un mic lac ce-si aduna apele din topirea zapezilor.
Farcaul (1956 m) ni se arata dominat de nebulozitati. Marcajul banda albastra e deficitar, nu o data (desi cunosteam locurile) pe neguri ne-am ratacit aici. E drept ca nu exista suporti naturali pentru semnalizare (stancarii, lespezi, arbori).
Apare spre nord est si varful Mihailecu, apoi orizontul nord-vestic se intuneca. Mare mirare ca nu ne-a prins vreo aversa fiindca niciodata nu am scapat aici de ploaie (exceptand parcursul crestei principale a Muntilor Maramuresului dinspre Lutoasa-Budescu-Copilasu spre Stogu-Corbu-Micu Mare si incheierea unei a doua etape la Vinderel, dupa parcurgerea Culmii Farcau cu trupa Dinu Mititeanu & Iancsi Moldovan, in urma cu vreo 3-4 ani).
Dupa 5 ore si jumatate de la plecare poposim langa lacul Vinderel, primul nostru obiectiv, imortalizand oglinda apei cu reflexe de nori, in fundal varful Stogu de pe frontiera romano-ucraineana.
La sud vest de lacul Vinderel mai stralucesc in soare alte doua tausoare pitoresti.
Dupa refacerea resurselor fizice, ocolim Vinderelul spre est imortalizand stana traditionala din Groapa Julii.
Suim spre varful Mihailec urmand marcajul banda rosie care continua pe Culmea Mihailecu, Stanisoara, Smereka, terminandu-se la confluenta vaii Paulic cu valea Ruscova.
Urcusul pe Mihailec ne ia vreo 45 de minute dar merita cu prisosinta fiindca numai astfel poti degusta deplin imaginea lacului Vinderel si a celor doua tausoare alaturate. Pe masura urcusului intalnesti alte patru balti la vest de Culmea Rugasu, apoi sase tauri splendide in Groapa; in total aveam sa admiram in zona peste 14 oglinzi alpine.
La ora 14,45 ne luam ramas bun de la Mihailec, nu inainte de-a face panoramarea circulara: dinspre est – varful Baita, Pietrosul Bardau, Pecealu, Bucovinca, Grohot, Lutoasa, Budescu, Ladescu, Copilasu, Stogu, Corbu….incheind cu Pop Ivan, Muntele lui Serban, Paltinu si Tomnatec.
Initial coboram spre o inseuare, debutul nordic al Culmii Rugasu, cu 3 tauri grupate spre vest, suim apoi timp de vreo 45 minute pana la punctul maxim al culmii, luand aminte la vechile transei si lacasuri pentru artilerie, acum inierbate si cu tufe de afin.
Urmeaza o inseuare sudica, unde dam de ultimele doua oglinzi de tauri, dar la vest, cu fundal Pietriceaua, mai fotografiem de la distanta alte doua luciuri de apa.
Urmeaza o lunga coborare sustinuta spre stana Runea, destul de mizerabila, in timp ce spre sud-est putem admira vacaristea Vartopu Mic, destul de animata.
Ceva mai jos debuteaza valea Pentaia.
La Runea scapam de agresivitatea ciobanestilor carpatini dupa care coboram versantul cu pajiste spre vacaristea Laba. Depasind stana Laba, „ciupercarim” colonii de galbiori, traversand molidisul distrus prin taiere si de furtunile violente ale Chicerei.
Iesind la liziera sudica, admiram Poienile de Sub Munte, Repedea, confluenta vailor Repedea cu Ruscova.
Coboram un picior erodat, dar acaparat de tufe de ienupar debordand de rodul albastrui-brumat. Dam de primele gospodarii muntenesti, de locul de popas cu valau si ciurgau. De aici ne mai trebuie un ceas pentru a parcurge in coborare culmea sinuoasa marcata de siruri de arini, zade, molizi.
Nu descindem in debutul vaii Pentaia, la stanga, ci facem dreapta respectand banda albastra.
Dupa 10-11 ore ne incheiem tura in centrul comunei Repedea, iar dupa alte 3 ore ajungem in Baia Mare.
Daca superbele lumanarici ale pamantului (Gentiana ascepiadea), dediteii (Pulsatila major), pamatufurile de bumbacarita (Eriophorum gracile sau Eriophorum vaginatum) alaturi de rubiniul ciorchinilor scorusilor salbatici si stelarele diademe sidefii ale turtei vacii (Carlina acaulis) ne-au bucurat din punct de vedere botanic; sub aspect faunistic ne-a fost dat sa vedem de aceasta data doar o sprintara veverita traversand asfaltul soselei la Rona de Sus.