Campania anticoruptie a degenerat intr-o cruciada iliberala, iar apetitul nesatisfacut al publicului pentru dreptate pune in discutie viitorul democratiei, se arata intr-un editorial intitulat „Mania anticoruptie a Romaniei”, sub semnatura lui Patrick Basham, publicat miercuri de The New York Times.
„In noiembrie 2014, Klaus Iohannis, liderul Partidului National Liberal, a fost ales presedinte, cu o platforma electorala populista pentru combaterea coruptiei, succedandu-i lui Traian Basescu, care sustinuse in ultima perioada o campanie anticoruptie ce parea relativ lipsita de agresivitate. Pentru domnul Basescu, acesta era un instrument politic util pentru atacarea adversarilor, dar si pentru atenuarea criticilor americane si europene privind guvernarea Romaniei. Insa manevra lui a fost tardiva”, explica, in editorialul din The New York Times, Patrick Basham, directorul Institutului pentru Democratie, cu sedii la Washington si Londra.
„Prin victoria lui Iohannis, eforturile anticoruptie au devenit exagerate. In contextul in care puterea executiva este detinuta de premier, Victor Ponta, liderul Partidului Social-Democrat, Presedintia poate fi o pozitie puternica pentru expunerea unor opinii influente. Dat fiind ca au fost privati de dreptate zeci de ani, mai intai de catre dictatori, apoi de catre democrati ineficienti, romanii sustin cu entuziasm cauza anticoruptie. Dupa ce actiunile judiciare lansate in timpul presedintelui Basescu au generat in peste 1.000 de condamnari de politicieni si oameni de afaceri in 2014, campania anticoruptie s-a dovedit a fi o tema politica esentiala. Insa acum domneste populismul crud. Posturile de televiziune relateaza fara oprire despre orice delict. In conditiile in care instantele au rate de condamnare de peste 90 la suta, zeci de politicieni din principalele partide politice au cazut in dizgratie”, continua editorialul, notand ca s-a ajuns ca Romania sa nu mai aiba locuri in inchisori.
„De fapt, coruptia este endemica in viata de zi cu zi din Romania, iar situatia politica reflecta realitatea sociala. Se presupune ca toti cei din politica si din mediile de afaceri au activitati ilegale. (…) Ascensiunea statului de tip procuratura ii ameninta chiar si pe cei din sistem”, adauga editorialistul, mentionand anchetarea Alinei Bica, fosta sefa a DIICOT, pusa de premierul Victor Ponta sa conduca investigatiile guvernamentale impotriva crimei organizate si care a participat la elaborarea Codului Penal din Romania.
„Este o practica obisnuita ca suspectii sa fie supusi presiunilor pentru a dezvalui numele unor complici in schimbul unor pedepse mai usoare. De asemenea, este o rutina ca rude ale suspectilor sa fie arestate pentru a ca procurorii sa aiba instrumente suplimentare de presiune. (…) In pofida dezmintirilor oficiale, toata lumea stie ca instantele nu sunt atat de independente din punct de vedere politic cum ar trebui”, explica editorialistul The New York Times.
„Inainte de a fi ales in 2012, domnul Ponta caracteriza Directia Nationala Anticoruptie drept o versiune moderna a temutei politii secrete a dictatorului Nicolae Ceausescu. Dar, pe masura ce opinia publica a devenit favorabila DNA, premierul si-a schimbat opinia. Un politician pro-piata, domnul Ponta actioneaza acum ca principal suporter al campaniei anticoruptie – considerand ca este un instrument la indemana pentru vizarea adversarilor sai din presa, in principal a proprietarilor publicatiilor critice. Imediat dupa ce domnul Ponta a avut un conflict cu Adrian Sarbu, proprietarul Mediafax Group, care editeaza principalul ziar de business din Romania, domnul Sarbu a fost arestat preventiv sub acuzatiile de evaziune fiscala, spalare de bani si delapidare. Sarbu neaga acuzatiile”, subliniaza Patrick Basham in The New York Times, precizand ca si „inculparea lui Dan Adamescu, proprietarul ziarului independent Romania Libera, este preocupanta”.
„Aparentele motivatii politice din spatele cazurilor Sarbu si Adamescu demonstreaza modul in care un efort de a diminua raportul dintre bani si politica a degenerat in amplificarea reglarilor disputelor personale si in exagerarea atributiilor justitiei”, explica editorialistul NYT.
„Un alt efect neintentionat al campaniei anticoruptie este ca alimenteaza sentimentele antiamericane. Dat fiind ca Departamentul de Stat a exprimat temeri ca o Romanie corupta se poate transforma in viitoarea Ucraina, cu o furie populara indreptata impotriva oligarhiei corupte care ar conduce la proteste violente, unii romani considera acum numeroasele condamnari pronuntate rapid drept o tentativa neinspirata de impresionare a Statelor Unite”, argumenteaza Basham.
„Ca arbitri ai guvernarilor echilibrate, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeana nu ar trebui sa pastreze tacerea in privinta abuzului de puterea procurorilor facut de Guvernul Romaniei. In mod cert, o Romanie mai putin corupta ar fi un membru mai bun al Uniunii Europene si un aliat NATO mai solid, dar ar fi o eroare sa se accepte ca unitate de masurare a succesului o justitie pur si simplu cantitativa, mai degraba decat calitativa. Campania anticoruptie din Romania a ajuns rapid la metastaza, transformandu-se intr-o cruciada iliberala. Apetitul nesatisfacut al publicului pentru dreptate nu face decat sa amplifice riscurile asupra viiitorului democratic al tarii. Statele Unite si guvernele europene ar trebui sa ii felicite pe romani pentru nou-descoperita determinare de eradicare a coruptiei, dar acum incurajeaza o schimbare in abordarea Guvernului”, insista editorialistul The New York Times.
„Dezvoltarea democratica a Romaniei s-ar realiza mai bine printr-un proces public de recunoastere, documentare si iertare a erorilor din trecut”, considera Patrick Basham, recomandand „un proces complet” – „transparent, nepartinitor si bazat pe judecati corecte” – care sa recompenseze cu amnistii dezvaluirile ilegalitatilor.
Patrick Basham este directorul Democracy Institute, o organizatie de cercetare in domeniul politicilor publice cu sedii la Washingon si Londra fondata in 2006. Basham este si colaborator al Institutului Cato si director fondator al Centrului pentru Afaceri Sociale de la Institutul Fraser din Canada. El a mai publicat editorialele controversate referitoare la situatia politica si economica din Romania in ziare importante, cum ar fi Pravda si Hufftington Post. El a fost si acuzat ca ar fi facut lobby prin editorialele si rapoartele sale pentru industriile tutunului, alimentara si a jocurilor de noroc. In ceea ce priveste Romania, Patrick Basham a scris editoriale in care a facut referiri pozitive la adresa premierului Victor Ponta, precum si despre situatia juridica a lui Dan Adamescu, dar si un material in favoarea investitiei de la Rosia Montana inaintea deciziei Parlamentului privind proiectul minier.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
